Elveția, o mică națiune muntoasă din vestul Europei, a evitat inflația galopantă, chiar dacă alte țări continuă să lupte cu prețuri foarte mari. Inflația în Elveția a atins un maxim al ultimilor 29 de ani de 3,5% în 2022, mult sub ratele cu două cifre ale altor economii avansate. Un franc elvețian puternic, aprovizionarea cu energie rezistentă și controlul prețurilor sunt câțiva dintre factorii care au ajutat la adăpostirea economiei țării, după cum analizează CNBC.
În timp ce multe țări de pe glob se luptă cu o inflație încăpățânat de ridicată, creșterea prețurilor a fost mult mai puțin dramatică în Elveția, o mică națiune muntoasă din vestul Europei.
Inflația în Elveția a atins un maxim al ultimilor 29 de ani de 3,5% în 2022. Deși este încă ridicată pentru standardele elvețiene, este cu mult sub ratele de două cifre ale altor economii avansate, precum SUA (9,1%), Marea Britanie (11,1%) și zona euro (10,6%).
„Cred că se simte mai mult în străinătate decât aici, în Elveția”, a declarat luna trecută un cumpărător din Zurich pentru CNBC. „Mama mea locuiește în Germania, în Berlin, și îmi spune mereu [că] totul a devenit atât de scump”.
Care sunt factorii care au ajutat Elveția să se pună la adăpost de inflația galopantă? CNBC explorează.
Prețuri pornesc de la o bază ridicată
Elveția este una dintre cele mai bogate țări din lume, cu un PIB pe cap de locuitor care îl depășește pe cel al altor economii majore, precum SUA, Japonia și Germania.
Este, de asemenea, casa unora dintre cei mai bogați cetățeni din lume, cu o avere medie de 696.604 dolari pe adult – și un cost al vieții piperat pe măsură.
Orașele elvețiene Zurich și Geneva s-au menținut anul trecut printre cele mai scumpe 10 orașe din lume, potrivit Economist Intelligence Unit, chiar și în condițiile în care inflația a dus la creșterea costului vieții în alte locuri scumpe, precum Singapore și New York.
Prin urmare, cetățenii elvețieni sunt, în general, mai puțin afectați de creșterile de prețuri, deoarece tind să cheltuiască o proporție mai mică din venitul lor pe bunuri esențiale, cum ar fi mâncarea și cazarea, decât pe articole discreționare.
Ponderea alimentelor în bugetul familiei este redusă
„Pentru că oamenii sunt în medie destul de bogați, ponderea alimentelor în bugetul general al gospodăriilor nu este atât de mare ca poate în alte țări”, a declarat Tobias Straumann, profesor de istorie economică la Universitatea din Zurich, pentru CNBC.
„Avem, de asemenea, inegalitate, bineînțeles. Dar, dintr-o perspectivă internațională, avem, cred, o politică socială foarte bine pusă la punct”, a adăugat el.
Stabilitatea francului elvețian
Un alt motiv pentru stabilitatea relativă a prețurilor din Elveția provine din forța francului elvețian.
Moneda țării s-a întărit în mod constant, crescând în valoare pentru a ajunge la paritate față de euro în 2022. În timp ce multe monede s-au scufundat în fața unui dolar american în creștere, francul elvețian s-a menținut stabil pe fondul volatilității din Europa.
Acest lucru se datorează în mare parte statutului său de monedă „refugiu” sau de activ defensiv. Francul elvețian este puternic susținut de rezerve mari de aur, obligațiuni și active financiare, care ajută Banca Națională a Elveției să asigure stabilitatea monedei în perioadele de volatilitate.
Acest lucru este benefic și pentru Elveția, o economie puternic dependentă de comerțul internațional.
Elveția importă bunuri și servicii în valoare de aproximativ 302 miliarde de dolari în fiecare an, majoritatea provenind din țările vecine din UE. Un franc elvețian mai puternic oferă o reducere efectivă la aceste importuri.
În același timp, Elveția exportă o sumă aproape egală de 305 miliarde de dolari pe an – care cuprinde în mare parte bunuri și servicii cu valoare mai mare, cum ar fi ceasurile și produsele farmaceutice, care sunt mai puțin sensibile la fluctuațiile de preț decât mărfurile cu marje reduse, produse în masă.
O aprovizionare cu energie rezistentă
Elveția este, de asemenea, mai puțin expusă la unii dintre factorii externi care au împins prețurile mai sus în 2022, cum ar fi războiul Rusiei în Ucraina.
Având o topografie muntoasă și peste 1.500 de lacuri, Elveția este mai puțin dependentă de importurile de petrol și gaze decât unii dintre vecinii săi europeni, hidroelectricitatea jucând un rol important în aprovizionarea sa cu energie.
Furnizorii elvețieni de energie sunt, de asemenea, în mare parte deținuți public, ceea ce înseamnă că sunt mai puțin expuși la volatilitatea extremă a pieței prin intermediul unor plase de siguranță financiară, fiind în același timp supuși unor reglementări mai stricte privind prețurile.
La sfârșitul anului 2022, prețurile la energie în Elveția au crescut cu 16,2% – sub nivelurile cu care se confruntă principalii colegi din Europa, precum Germania (25%), Olanda (30%), Marea Britanie (52,3%) și Italia (64,7%). Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din această țară se așteaptă acum ca prețurile să crească cu încă 27% în 2023, iar factura medie de energie pentru o gospodărie să depășească 1.215 franci elvețieni (1.238 de dolari).
Jean-Claude Huber, managerul Hotelului Piz Buin Klosters din estul Elveției, a declarat că standardizarea contractelor de energie pe termen lung a contribuit la protejarea afacerilor precum a sa de orice creștere majoră a prețurilor în acest an.
Structura dinamică de prețuri a hotelului de patru stele a însemnat, de asemenea, că Huber a reușit să transfere clienților creșteri de prețuri de aproximativ 5-10% fără a afecta cererea.
„Putem să ne jucăm cu tarifele mult mai mult decât dacă ai avea tarife fixe tot timpul, iar acest lucru ne ajută foarte mult. Sunt sigur că costurile vor fi mai mari decât înainte, dar și cifra de afaceri ar trebui să fie mai mare”, a declarat Huber.
Controlul prețurilor la bunuri și servicii
Pe lângă energie, Elveția are, de asemenea, controale stricte asupra prețurilor bunurilor și serviciilor, ceea ce le face, de asemenea, mai puțin sensibile la fluctuațiile determinate de inflație.
Dintre produsele de bază utilizate pentru a măsura inflația în zona euro, inclusiv alimentele, locuințele și transportul, aproape o treime (30%) fac obiectul reglementării prețurilor în Elveția – mai mult decât în orice altă țară europeană.
Prețurile alimentelor din Elveția au crescut cu o rată anualizată de 4,0% în decembrie anul trecut, comparativ cu 11,9% în SUA, 16,9% în Marea Britanie și 19,8% în Germania.
Tarifele ridicate pentru anumite importuri agricole înseamnă, de asemenea, că alimentele produse la nivel național, cum ar fi laptele și brânza, au prețuri preferențiale și sunt mai puțin afectate de mișcările de pe piețele alimentare globale. Acest lucru, la rândul său, a contribuit la stimularea economiei țării.
„Încercăm să cumpărăm cât mai mult posibil produse elvețiene, dar și regionale”, a declarat Huber. „Pe termen lung, vrei să ai o industrie locală care să lucreze, să funcționeze”.
Inflația va scădea sub 2% până în 2024
Acest lucru nu înseamnă că consumatorii elvețieni au fost total imuni la recentele creșteri de prețuri. Localnicii care au vorbit cu CNBC au remarcat o creștere relativă a prețului de închiriere a locuințelor, precum și a celui al unor produse alimentare.
„Când ești chiriaș … cred că este poate un punct care crește un pic”, a declarat un cumpărător pentru CNBC.
Cu toate acestea, Banca Națională a Elveției a declarat în decembrie că vede inflația scăzând la o medie de 2,4% în 2023, înainte de a ajunge la 1,8% în 2024.
Acest lucru s-ar situa sub ținta de 2% a băncii. Totuși, economiștii au spus că este puțin probabil ca acest lucru să afecteze economia.
„Chiar dacă avem un fel de scenariu de recesiune, oamenii continuă să vină, iar acest lucru, desigur, stabilizează cererea”, a spus Straumann, referindu-se la libera circulație a persoanelor în Europa. „Mă aștept la același lucru pentru acest an, pentru 2023 și, probabil, și pentru 2024.”
Ce pot învăța alte țări de la Elveția
Peisajul economic unic al Elveției a fost creat de zeci de ani și este dificil pentru majoritatea țărilor să îl reproducă la scară largă. Politica sa privind cursul de schimb, de exemplu, nu ar putea fi oglindită de zona euro în sens larg, având în vedere economiile disparate implicate.
Cu toate acestea, Straumann a declarat că naționalizarea furnizării de energie în Elveția a oferit o lecție importantă pentru alte țări, în special pentru acele națiuni din Europa care au trecut la privatizarea pe scară largă și care acum plătesc prețul.
„Pe termen mediu și scurt, a fost o idee foarte bună”, a spus despre privatizarea furnizării de energie. „Dar nu este foarte rezistentă și sunt bântuite de acest lucru acum”.
„La momentul respectiv, mulți oameni au spus că elvețienii sunt prea conservatori”, a adăugat el. „Dar aș spune că, în retrospectivă, a fost o decizie foarte bună”.
