Uniunea Europeană a amenințat miercuri autoritățile din Kosovo cu „consecințe politice” în cazul în care nu vor fi luate decizii pentru calmarea tensiunilor cu gruparea sârbă din nordul țării.
Un purtător de cuvânt al șefului politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat: „Ne așteptăm ca prim-ministrul kosovar Albin Kurti să ia măsuri pentru a reduce escaladarea. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vor exista consecințe politice cu suspendarea vizitelor și a relațiilor la nivel înalt, precum și măsuri temporare care pot fi anulate.”
Uniunea Europeană ia atitudine
El a subliniat că „problema nu este legată de sancțiuni, ci de măsuri restrictive”. Purtătorul de cuvânt a recunoscut că suspendarea sprijinului financiar al UE este în discuție, scrie Globeecho.
„O serie de măsuri au fost prezentate statelor membre și sunt în curs de discuție”, a spus el, fără a oferi mai multe detalii.
Acesta urmează să se întâlnească cu miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pe 26 iunie la Luxemburg.
Tensiunile s-au intensificat între Belgrad și Pristina de la inaugurarea, în luna mai, a primarilor albanezi în patru orașe din nordul Kosovo, majoritar sârbești.
Acești primari au fost aleși în aprilie în timpul alegerilor municipale pe care sârbii din Kosovo le-au boicotat.
Iar 30 de soldați din cadrul forțelor de menținere a păcii conduse de NATO au fost răniți în timpul ciocnirilor dintre protestatarii sârbi.
Organizarea de noi alegeri
Confruntările au continuat în ciuda planului în cinci puncte al premierului kosovar Albin Kurti pentru a încerca să reducă escaladarea, inclusiv organizarea de noi alegeri în cele patru municipalități disputate. De asemenea, el a cerut reluarea „imediată” a discuțiilor cu Serbia sub auspiciile Uniunii Europene.
Serbia nu a recunoscut independența declarată de fosta sa regiune în 2008, după un deceniu de război sângeros între forțele sârbe și albanezii separatiști.
Belgradul încurajează aproximativ 120 de mii de sârbi care locuiesc acolo (între 6 și 7% din populație) să sfideze autoritățile de la Pristina. NATO a desfășurat o forță de menținere a păcii în Kosovo de la intervenția sa militară din 1999.
Serbia, susţinită de aliatele sale Rusia şi China, nu a recunocut niciodată independenţa proclamată de Kosovo – o ţară pe care o consideră în continuare provincia sa de sud în 2008, la un deceniu după un război sângeros între forţe sârbe şi rebeli separatişti albanezi.
Aproximativ 120.000 de etnici sârbi locuiesc în Kosovo, dintre care o treime în nordul ţării, cu o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, majoritatea de etnie albaneză. Minoritatea etnică sârbă a rămas larg loială Belgradului şi refuză să recunoască suveranitatea Priştinei.
