În ciuda discuțiilor aprinse pe tema blocării României de a adera la spațiul Schengen și a criticilor dure, mai ales pe tema pierderilor economice, niciuna dintre instituțiile competente nu a înaintat încă un studiu care să arate cifrele exacte.
Anual, economia României suferă considerabil din cauză că nu facem parte din spațiul de liberă circulație, ceea ce înseamnă timpi mai mari de așteptare la vamă, controale, mobilitate mai lentă a mărfurilor, ceea ce îi împiedică diverse companii să investească în țară.
Până la momentul actual, niciuna dintre instituțiile competente, cum a fi INS, BNR, ASE sau Comisia de Prognoză nu au venit cu un studiu care să arate exact câți bani pierde România pe aceste considerente, care ar putea constitui un fundament pentru guvern în cadrul negocierilor.
Un studiu este așteptat în perioada următoare
„Absolut nimeni nu ne- a cerut un astfel de studiu până acum, dacă ni se va solicita, îl vom face imediat“, a răspuns pentru ZF Nicolae Istudor, rectorul de la ASE. Nici Institutul Naţional de Statistică, BNR sau CFA nu au un astfel de studiu, dar oficialii de la INS şi BNR au transmis că iau în considerare să facă un astfel de studiu. Comisia de Prognoză nu a răspuns solicitării ZF.
Florin Spătaru, ministrul Economiei, spune că a estimat că România pierde în jur de 10 miliarde de euro anual din cauză că nu este acceptată în Schengen.
„Am făcut această estimare pe baza studiului realizat în 2016 de Parlamentul European. În România nu am văzut un astfel de studiu, ar trebui să avem dar nu s-a gândit nimeni“, a spus ministrul Florin Spătaru.
Avantajele aderării la Schengen
Frontiera externă a spațiului Schengen are o lungime de peste 50 000 km (aproximativ 80 % frontiere maritime și 20 % frontiere terestre) și include sute de puncte de trecere a frontierei aeroportuare, maritime sau terestre.
Cel mai important avantaj al aderării la spațiul Schengen este ridicarea controalelor de la frontierele cu celelalte state membre, în cazul nostru Bulgaria, Ungaria și Grecia, ceea ce ar scurta considerabil timpii de așteptare la vamă.
Cozile de TIR-uri sunt bine cunoscute în toate orașele de graniță, ceea ce produce întârzieri, care la rândul lor înseamnă pierderi financiare ale ambelor părți. Din acest motiv, România poate părea mai puțin atractivă pentru investitorii străini.
De asemenea, ridicarea frontierelor ar însemna o libertate de mișcare mai mare pentru cetățeni. Pe de altă parte, dezavantajul în acest caz ar fi posibila creștere a numărului de imigranți ilegali care ar trece granițele țării, motiv pentru care securitatea la graniță trebuie întărită, acesta fiind și motivul invocat de Austria pentru blocarea aderării României.
Cu toate acestea, avantajele economice ar fi substanțiale pentru România. Potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, aderarea la Schengen ar aduce un plus de 0,5 procente în creșterea economică a țării.
„Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a declarat Adrian Câciu în octombrie, potrivit Adevărul.
