Info

Cât înseamnă, de fapt, pensiile speciale în cheltuielile României. Eugen Rădulescu, BNR: „Atunci va fi din ce în ce mai greu”

pensii speciale
sursa foto: playtech.ro

Directorul Direcției de Stabilitate din BNR, Eugen Rădulescu, cu ocazia unei conferințe de specialitate a declarat că avem pensiile speciale la 0,85% din PIB.

Chiar dacă nu se mai numesc pensii speciale toate dintre ele, unele sunt sub numele de „pensii de serviciu”, dar putem să le numim oricum: „pensii de recunoștință” sau „contribuții de recunoștință”, susține Eugen Rădulescu.

„Nu le numim pensii speciale, dar ele tot aia sunt, că nu respectă niciunul din cele 3 criterii pe care le avem noi, toți ceilalți muritori. Mă refer la durata de cotizație, vârsta de pensionare și modul de calcul al pensiei. Dacă anul acesta vorbim despre 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în 2-3 ani s-ar putea să ajungem la 1,5% și atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că aceste pensii sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar și insuportabilă, nesustenabilă”, a mai spus Rădulescu, potrivit HotNews.

Contribuția pensiilor speciale

Din cei 4.862 de foști magistrați, cu pensii medii de 21.333 lei în decembrie, doar o treime au plătit contribuții pentru pensii, astfel încât statul plătește 94% din pensiile lor speciale.

Pensia medie încasată în decembrie de cei aproape 5.000 de magistrați a fost de 21.333 lei, aportul statului fiind de 19.997 lei (93,73%), în timp ce pensia medie a românilor de rând a fost de 1.739 de lei.

Numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns în luna decembrie 2022 la 9.950 de persoane, din care mai mult de jumătate sunt foști magistrați, cei care primesc din partea statului de aproape 5 ori mai mult decât li s-ar fi cuvenit în baza propriilor contribuții la sistemul de pensii.

Astfel, potrivit datelor CNPP, 4.862 de foști magistrați au încasat în luna decembrie, în medie, suma de 21.333 lei, sumă din care statul a plătit aproape 20.000 de lei, dat fiind că o bună parte dintre foștii procurori și foștii judecători nu au avut contribuții la sistemul public de pensii. Concret, din cei 4.862 de foști magistrați doar 1.583 iau pensii bazate pe contributivitate, ceilalți 3.279 încasându-și pensiile speciale doar din taxele și impozitele plătite de toți românii la bugetul de stat.

La polul opus, 1,31 milioane de români încasează lunar sub 1.000 de lei, cei mai mulți dintre aceștia 335.823 de persoane primind în luna decembrie sub 500 de lei, potrivit datelor CNPP.

Un număr de 4.787.920 pensionari era înregistrat în decembrie 2022 în România, iar pensia medie a fost de 1.739 lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Dintre aceștia, 694.843 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 506 lei.