Carmistin construiește cel mai mare și modern abator din Sud-Estul Europei! Incursiune în afacerile unui producător alimentar de top

Grupul Carmistin, unul dintre primii trei producători de alimente din România, cu afaceri integrate în proporție de 90% în lanțul de producție agrozootehnic, pornind de la agricultură și creșterea animalelor până la producție de alimente și distribuție, investește masiv în dezvoltarea celui mai mare și mai modern abator din Sud-Estul Europei și implicit în România, cu tehnologie de ultimă oră existentă la doar alte patru abatoare din lume.

Cu o istorie bogată în industria agroalimentară românească, compania a reuşit să-şi extindă activitatea prin realizarea de investiții sustenabile, dezvoltând un model de business bazat pe un lanţ integrat de producţie ce înglobează activităţi începând de la cultivarea cerealelor, producția de furaj şi creșterea animalelor (pui, porc şi vită), până la activități de abatorizare, distribuție şi comercializare produse finite.

Grupul deținut de omul de afaceri Iustin Paraschiv integrează în prezent producția agrozootehnică pornind de la principiul „Totul începe de la agricultură”. Compania a dezvoltat de la finalul anului trecut proiectul „Fermier în țara mea”, un hub de business prin care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a sectorului agroalimentar, construind un cadru propice dezvoltării unei comunități de fermieri, procesatori și experți din diferite domenii.

Programul vizează ca participanții să își împărtășească cunoștințele și experiențele acumulate de-a lungul anilor și astfel să creeze parteneriate de lungă durată care să contribuie la dezvoltarea de produse și servicii.

Cel mai mare abator din România și Sud-Estul Europei

Carmistin construiește în prezent cea mai modernă unitate de abatorizare pui din sud-estul Europei și chiar din lume, dacă vorbim despre nivelul intens de tehnologizare și automatizare în localitatea Frâncești, din județul Vâlcea. Aparatura folosită mai există doar în alte patru abatoare la nivel mondial. Construcția din judeţul Vâlcea urmează a fi finalizată la sfârșitul anului 2023, iar valoarea sa depășește 60 de milioane de euro.

Abatorul propriu-zis se va întinde pe o suprafață de peste 12.000 de metri pătrați, dispunând de o suprafață totală de 20.000 de metri pătrați și va avea peste 500 de angajați.

Construcția a fost începută în noiembrie 2022 și va avea o capacitate maximă de producție de 13.500 de capete pe oră, adică 3-4 pui pe secundă, iar angajații vor lucra în două schimburi.

Astfel, din dorinţa de a dezvolta activitatea liniei de pui, încă din luna noiembrie 2020, Organizaţia a decis finanţarea unui proiect de investiţii ce vizează infiinţarea unei noi unităţi de producţie pentru produsele din carne de pasăre.

Potrivit spuselor lui Gabriel Crăciun, managerul general al abatorului Vâlcea și Târgu Jiu și director general Avicarvil, companie care se ocupă de divizia de pui a grupului, din costurile totale ale abatorului, peste 20 de milioane de euro au fost investite doar în tehnologizarea noului abator, care va beneficia de tehnologii de asomare cu gaz, în detrimentul celor cu șoc electric folosite la nivel mondial în industrie, iar apa caldă necesară va fi obținută printr-un proces de recuperare a căldurii din instalația de frig.

Toată linia de producție este automatizată, iar toate deșeurile rezultate în urma producției de carne de pui vor fi refolosite în totalitate pentru producția de făină proteică, biogaz sau biodiesel.

Mai mult, Gabriel Crăciun a explicat că OMV Petrom dorește realizarea unei centrale de biogaz și a intrat în contact cu Carmistin pentru livrarea materiei prime pentru această activitate.

Nevoia unui nou abator a venit și din schimbarea modului în care consumatorii folosesc carnea de pui. Aceștia cer piese de pui din ce în ce mai mici, la o greutate cât mai mică.

De asemenea, valabilitatea puiului proaspăt, care în medie este de 10 zilei, este dată de capacitatea abatorului de a răci cât mai repede carnea de pui fără să o înghețe, dar să o ducă spre 2-3 grade în osul pieptului păsării. Mai mult, prin noul abator valabilitatea va crește deoarece întreg procesul de producție permite ca produsele să nu fie atinse de oameni pe tot lanțul de procesare.

În creșterea puilor de calitate, Gabriel Crăciun a explicat că rețeta este simplă: „masă, rasă, casă”, iar compania controlează în totalitate aceste trei aspecte.

Linia de pui, 60% din business-ul Carmistin

Compania s-a concentrat pe principalele trei divizii de producţie: pui, porc şi agricultură, investind în mod constant în active si capital uman. În ultimii ani, numărul angajaților a crescut cu peste 50% și va crește în continuare, în prezent fiind vorba de peste 3.3300 de persoane.

Ca model de afaceri integrat al diviziei de păsări a Carmistin, compania are un model de afaceri integrat, pornind de la ferme de reproductie, staţie de incubatie, ferme creştere pui, unităti de abatorizare, linii de ambalare şi depozite logistice, până la distributie. Compania deține 21 de ferme de pui broiler, două abatoare de pui, o stație de incubație și trei ferme de reproducție pentru păsările adulte, la cele mai ridicate norme de biosecuritate.

La nivel de business, linia de pasăre reprezintă aproximativ 60% din afacerile Carmistin, iar aceasta deținând o pondere de circa 70% a angajaților. În anul 2023 producția de pui abatorizați s-a ridicat la 32 de milioane de capete.

Un ciclu complet de creștere a puilor în ferme este de aproximativ 56 de zile, iar păsările ajung la o greutate aproximativă de 2,5 – 2, 6 kilograme. Aceștia beneficiază de 6 ore de odihnă (cu lumina stinsă) pe parcursul unei zile. Practic, există 6.5 cicluri de creștere de pui pe an.

Cristina Popa ne-a explicat că în această industrie marjele de profit sunt foarte reduse, astfel că se cere o atenție ridicată la detalii. În privința puiului, de exemplu, 70% din costul final de producție înseamnă doar puiul mic și hrănirea lui.

“Producătorii au marje mai mici decât comercianții și întotdeauna ne-am luptat din foarte-foarte mici detalii. Avem bineînțeles și destul de mulți consultanți pe ce înseamnă nutriție, pentru că de aici faci prețul într-un pui. Prețul furajului este la peste 30% din valoarea lui. De fapt, puiul mic plus furajul înseamnă aproape 70% din costul final de producție. Și atunci lucrezi pe furaj: cerealele, achiziții în campanie, reducerea costurilor cu depozitarea, depozitarea la terți înseamnă costuri foarte mari. Am investit în silozuri și bineînțeles în rețete. Rețetele fac diferența. Contează foarte mult ce-i dai animalului să mănânce și care este eficiența lui”, a explicat directorul general adjunct care a lăudat profesionalismul și mai ales profesionalismul oamenilor cu care colaborează.

“Nu este o industrie în care să zici că poți să revoluționezi ceva, să vii tu să faci altfel decât faci toată lumea. Nu există. Este foarte multă muncă și foarte multă atenție la detalii”, a completat aceasta.

De asemenea, divizia porc este formată în prezent din 29 de ferme de porc, trei unități de depozitare carne, iar pentru acest an este estimată o producție de aproximativ 650.000 de suine.

“Tendința europeană, politicile agrare europene, toate vin și spun că trebuie să creem valoarea adăugată pe lanț scurt, asta este cheia succesului în agricultură. Ori dacă noi continuăm să exportăm porumb în Spania și să aducem porcul de acolo, nu se face niciodată valoare în agricultură în România. Noi trebuie să ținem porumbul aici, să creștem porcul aici și să ducem carnea în hipermarket tot de aici”, mai spune managerul Carmistin.

Mai mult, lipsa abatoarelor este și unul dintre motivele pentru care avem foarte puțină carne de porc de producție autohtonă în hipermarketuri.

“Știți de ce nu e carne românească de porc în hipermarket-uri? Pentru că nu avem abatoare care să asigure continuitate ca și volum. Deci ei vând atât de mult și au nevoie de o continuitate pe care abatoarele prost tehnologizate care mai există România nu o pot asigura”, a completat Cristina Popa.

Nu în ultimul rând, grupul Carmistin deține și două ferme de bovine, iar estimarea de producție este de aproximativ 10.000 de capete. Distribuția produselor companiei este realizată prin intermediul flotei proprii de vehicule, cu peste 200 de vehicule.

Coompania a încercat în ultimul an să își reducă toate costurile de producție, în speciale cele cu energia și are planuri pentru montarea de panouri fotovoltaice pe toate fermele.

“Costurile cu energia au crescut la începutul anului, după care am reușit și am negociat și am încheiat pentru tot grupul și o parte din parteneri un contract cu Hidroelectrica, astfel încât folosim numai energie verde pe tot ce înseamnă capacitățile noastre de producție, cu un preț negociat la nivel de grup, având atât de multe obiective, foarte bun care ne-a stabilizat prețul cu energie.

Transporturile încercăm să le optimizăm cât mai bine. Avem o flotă destul de mare de mașini care ne asigură, să zic, undeva spre 70% din nevoia noastră de transport. Avem proiecte de investiție în energie. Sunt multe axe acum deschise și multe fonduri nerambursabile pe energie verde, panouri fotovoltaice și suntem în foarte multe programe. O să acoperim foarte multe dintre fermele noastre cu panouri și o să reducem partea asta de energie”, a explicat Cristina Popa, director general adjunct al Grupului Carmistin.

Programul Fermier în țara mea, dezvoltat de Carmistin

Obiectivul Organizatiei Carrnistin pentru următorii doi ani este de a genera o crestere cu peste 50% a capacitătii de producție a furajelor. Prin proiectul „Fermier în tara mea”, Organizaţia Carmistin și-a propus să identifice fermierii cu potenţial de dezvoltare în zona sectorului vegetal, în vederea sprijinirii acestora pentru atinge potenţialul maxim de producţie prin transferul de know-how, oferirea de consultanță prin implicarea expertilor din diferite arii de interes, precum şi prin sprijinirea acestora implementarea de tehnologii si procese de productie mai eficiente care să conducă la practicarea unei agriculturi durabile, prin economisirea energiei si protejarea resurselor naturale.

Până acum, peste 40 de fermieri și producători s-au înscris în program.

“Noi am am realizat în mulți ani de activitate că informația, a știi ce este pe piață, a știi ce noutăți apar pe tehnologii, pe creștere, pe echipamente, pe utilaje, a participa la târguri, a avea acces la toată legislația, la propuneri, la modificări, a avea un dialog deschis întotdeauna cu autoritățile implicate în activitatea ta, ANVSA, Autoritatea de Mediu ș.a.m.d. contează foarte mult. Însă, cuantificând, ne-am dat seama că obținerea acestei informații are un cost foarte mare”, a mai declarat Cristina Popa, explicând că pentru a “obține aceste informații înseamnă a lucra cu specialiști și a face o selecție a informațiilor”,

“Atunci ne-am dat seama că fermierii mici nu am nicio șansă. Niciodată nu vor avea nicio șansă pentru că ei nu știu ce să facă, nu știu cum să acceseze fonduri, nu știu dacă sunt eligibil, dacă nu sunt eligibil, la ce riscuri se supun ș.a.m.d”, a completat aceasta.

Obiectivul general al acestui proiect, considerat un hub de business, urmărește dezvoltarea unei comunități de fermieri, procesatori, comercianți și specialiști care să contribuie Ia dezvoltarea sectorului agroalimentar. Fermier în țara mea a apărut și din nevoia de a avea un mediu concurențial sănătos în piață.

“Proiectul ăsta al nostru de aici a venit, pentru că noi dezvoltăm capacitățile de prelucrare pe industria noastră, adică FNC-urile care prelucrează cerealele, abatoarele, într-un ritm atât de alert încât ne-am pus problema existenței materiei prime la momentul la care noi definitivăm aceste capacități. Construim un abator foarte mare la Râmnicu Vâlcea. O să avem de unde să aducem atâția pui? Pentru noi este foarte important. Un mediu concurențial sănătos în piața ta este un mediu care pentru noi este benefic și pentru orice jucător de de pe piață este benefic”, a mai transmis directorul general adjunct al companiei.

Misiunea este aceea de a contribui la dezvoltarea domeniului agroalimentar in parteneriat cu membrii comunității, in vederea consolidării sectorului  agroalimentar și a unor lanţuri de aprovizionare si desfacere optimizate.

Proiectul unește fermierii, furnizorii, procesatorii si alți experţi pentru a dezvolta noi modele de business care să permită dezvoltarea domeniului agroalimentar prin abordări durabile competitive, îmbunătăţirea calității de realizare a produselor cu o valoare mai mare şi promovare a producției autohtone ecologice.

Grija faţă de mediu este o prioritate a Carmistin, iar combustibilii din biomasă produşi din reziduuri vegetale sunt alternativă bună la combustibilii fosili. În acest moment, o cantitate mare de produse secundare, cum ar fi resturile de păioase, sunt lăsate pe câmp iar metanul rezultat în urma procesului de descompunere eliberează cantităţi mari de gaze cu efect de seră. Reducerea emisiilor de CO2 este o prioritate.

Dezvoltarea sectorului vegetal

Carmistin are în portofoliu propria staţie de incubatie, propriile ferme de reproducţie si de tineret. Toate acestea se găsesc pe platforma Tărtăşeşti, preluată în anul 2020.

În 2022, Organizaţia Carmistin si-a mărit portofoliul şi a închis cercul pe linie de pui prin achiziţia a două ferme de găini ouătoare. Ferma Leleasca, judeţul Olt, fermă cu o capacitate de 30.000 de găini ouătoare, oferă ouă bio și permite păsărilor să iasă în aer liber și să fie crescute în mod tradițional.

Prin proiectul Fermieri în țara mea micii producători au ajuns să își comercializeze produsele în marile supermarketuri, sub brandul La Provincia.

“Oul bio este un produs de top care se adresează unei nișe de clienți. Și nișa asta de clienți n-o să găsim în magazinul de cartier, o găsești în hipermarket-uri. Și atunci ca și fermier mic cum sunt ei, niciodată n-ar fi reușit să intre în aceste lanțuri mari de magazine. Au și ei o o explicație plauzibilă, de volum. Ei nu lucrează decât cu cei care le pot oferi volume și volume în regim continuu. Și atunci noi suplinim. Pentru că noi am adus ouăle sub brandul La Provincia și avem o înțelegere cu ei, care ține și de pui, și de promoții. Și atunci altfel poți să negociezi cu ei”, a explicat Cristina Popa, director general adjunct al Carmistin.

Alături de aceasta fermă de ouă mai există și Ferma Colceag, din judeţul Prahova, fermă cu o capacitate de 17.000 de găini ouătoare.

Ferma Frâncesti, partener al organizaţiel Carmistin în proiectul „Fermier în ţara mea”, a obţinut două finanţări extrem de importante pentru cresterea business-ului, printre care finanţare în vederea construirii unei fabrici de ulei, în localitatea Drăgăsani, Vâlcea. Investiţia se ridică la cca. 3,700,000 de euro. Fabrica urmează să înceapă producţia în 2026.

Fabrica va produce ulei de floarea-soarelui şi turte de floarea-soarelui, folosind materie primă din producţie proprie. Aceste produse vor fi folosite în cadrul Fabricii de Nutreturi Combinate a organizaţiei, în compoziţia furajului, parteneriatul cu fermierii ajutând Carmistin să obtină o independenţă parţială faţă de furnizorii internaţionali de ulei, iar Ferma Frânceşti, reuşind, astfel, să işi dezvolte businessul şi să găsească rapid un partener pentru distributia noilor produse.

Tot în cadrul proiectului, dar ca o componentă secundară a acestuia, vor fi achiziţionate panouri fotovoltaice care vor genera energie electrică regenerabilă în cadrul noii unităţi de procesare, exclusiv pentru consumul propriu al Fermei Frânceşti.

Fabrica de Nutreţuri Combinate

Fabrica de Nutreturi Combinate este amplasată la 20 km de oraşul Râmnicu Vâlcea, pe drumul national care face legătura dintre Râmnicu Vâlcea – Craiova, în localitatea Băbeni. Fabrica a fost modernizata in anul 2013, prin programul FEADR, in urma căruia toată linia de producție a fost înlocuită cu una de origine germană, BUHLER. Fabrica realizează furaj de tip făină, brizură şi granulă pentru orice specie şi categorie de animal şi permite producerea unui catalog foarte larg de reţete, cu posibilitatea combinării a peste 20 de materii prime diferite (grâu, porumb, soia, lucernă, rapiţă, mazăre, ovăz, orez, etc.) cu o gamă largă de aditivi (aproximativ 5% din producția finală totală).

În acest moment, fabrica este dotată cu 5 linii de ambalare a furajelor, dintre care una este automată, restul fiind semiautomate, capacitatea totală de ambalare fiind de 2.000 de tone/lună. Furajele ambalate ajung la magazine mici specializate din județele rurale vecine.

Pentru a putea asigura un flux şi o continuitate pentru noua capacitate de producție de 45 t/h, care înseamnă o capacitate foarte mare, sunt necesare spaţii suplimentare de depozitare a materiei prime si a produsului finit.

Astfel a fost înfiinţată, în cadrul aceluiasi proiect, o secţie de buncăre pentru produs finit, respectiv 14 buncăre cu o capacitate de stocare de 120 de tone fiecare, secţia de buncăre fiind pusă în funcţiune în luna ianuarie 2021.

În anul 2020 a fost demarat proiectul de modernizare unitate producție nutrețuri combinate. Proiectul are o valoare de aprox. 9,5 milioane de euro și a presupus o crestere a capacitătii de peruorducţie de 20 t/h la 45 t/h, precum și construcţia unei baze de insilozare cu o capacitate de 50.000 t cereale, proiect finalizat în anul 2023. Astfel, prin implementarea acestui proiect, capacitatea de stocare a organizației va ajunge la 120.000 t în judetul Valcea.

Depozite logistice

În ceea ce privește capacitatea proprie de depozitare, Carmistin deține 3 depozite logistice pentru carne, prevăzute cu zone de picking, sortare, ambalare, tuneluri frigorifice şi zone de depozitare pe termen.

Distribuția produselor este realizată cu ajutorul flotei proprii, alcătuită din peste 200 de vehicule care asigură distribuția produselor LaProvincia către clienţii săi, în condiţii de maximă siguranţă a alimentelor.

Agricultură pentru viitor

Pornind de la principiul companiei, „Totul începe de la agricultură”, Carmistin a decis să construiască un circuit al hranei şi să se ocupe de agricultură pe terenurile pe care le deţine.

Agricultura este un domeniu strâns legat de industria alimentară, dar si o ramură cu tradiţie în România. Terenul arabil deţinut de Carmistin însumează 7.000 ha, localizate predominant în Diculesti, judeţul Vâlcea şi Baba Ana, judeţul Prahova și ajunge la peste 10.000 de hectare cu tot cu terenurile partenerilor din programul Fermier în țara mea. Amplasarea este una strategică, în sudul României, beneficiind de soluri de cea mai bună calitate, iar culturile primare fiind reprezentate de grâu, porumb, rapiţă si lucernă.

Printre principalele companii din cadrul Grupului Carmistin se regăsesc: Avicarvil, Avirom Plus, Avicarvil Farms, Avicarvil Farming, Avicarvil Food&Distribution, Porcellino Grasso, Agrikilti, Carmistin Trading, Carmistin Internațional, Pajo Agriculture și Tracian Beef.