Majorarea pensiilor este unul dintre subiectele cele mai aprig dezbătute pe scena politică din România la momentul actual, disputa fiind legată de procentul cu care pensiile urmează să crească de la 1 ianuarie 2023. În ultimele luni, oficialitățile au discutat despre procente între 5% și 25%, iar decizia finala urmează a fi luată odată cu înaintarea bugetului pe anul următor, pe baza căruia se va calcula majorarea.
Procentul de majorare a pensiilor trebuie raportat la creșterea inflației, iar acest lucru a creat neînțelegeri în conducerea României, referitoare la raportarea față de cota inflației din anul precedent, sau cea din anul în curs. Conform ultimelor declarații ale ministrului Muncii, Marius Budăi, procentul cel mai sustenabil ar fi de 10%, pentru a nu crea un deficit bugetar ce nu poate fi susținut. Alte voci consideră că procentul ar trebui să ajungă până la 25% pentru ca majorarea să amortizeze creșterea inflației, iar fondurile necesare din bugetul de stat ar trebui obținute, de exemplu, prin reglementarea pensiilor speciale.
Guvernanții României nu au ajuns încă la un consens
În cazul unei majorări de 10%, impactul bugetar ar fi de 11 miliarde de lei. Premierul Nicolae Ciucă a afirmat totodată că majorarea nu ar trebui să fie mai mare de 11%, deoarece acest lucru ar afecta deficitul în bugetul pentru pensii. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat că majorarea ar trebui să fie de 15%, pentru ca majorarea să fie proporțională cu creșterea inflației. Ulterior, acest procent a fost adoptat și de premier. Europarlamentarul Rareș Bogdan a cerut o majorare de 16%, în vreme ce fostul premier Florin Cîțu a spus că ar trebui să existe o creștere de 25% în 2023, potrivit Libertatea.
Legea prevede o indexare anuală cu 100% din rata inflației pe anul precedent, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat tot pe anul precedent. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2021 rata inflației a fost de 5,1%. În acest an inflația este de 15,9%, trei ori mai mare față de septembrie 2021, astfel că majorarea ar trebui calculată pe baza cotei inflației din acest an. Pe de altă parte, o cifră oficială a inflației pe acest an nu va fi publicată de INS până la începutul anului viitor, iar ultimul comunicat urmează să fie publicat în 13 decembrie și va conține rata inflației pe luna noiembrie, conform calendarului INS.
Analiștii economici Emilian Duca și Adrian Negrescu explorează mai multe posibilități cu privire la procentul de majorare și efectele acestuia asupra bugetului de stat. Aceștia sunt de părere că o majorare de 20% este necesară, dar că va fi nevoie de mai multe fonduri din bugetul de stat, care pot fi obținute fie prin creșterea taxelor, fie prin preluarea unor fonduri din alte bugete, cum ar fi cel al pensiilor speciale.
Experții aduc în discuție mai multe probleme
„În primul rând, ar trebui să respecte legea, adică să indexeze pensiile cu rata inflației din anul anterior. A doua problemă este faptul că legea pensiilor prevedea o majorare cu 40%. Sunt două lucruri de care trebuie ca Guvernul să țină cont: este obligatorie și se face în funcție de resurse”, spune consultantul financiar Emilian Duca.
Adrian Negrescu, analist Frames, o agenție de consultanță economică, spune că „O creștere reală a pensiilor, care să scoată pensionarii din zona de sărăcie, ar trebui să fie de cel puțin 20%, adică să acopere inflația de 16% plus ceva suplimentar. Avem 1,8 milioane de pensionari cu pensie de până în 1.500 de lei. Este cel mai greu pentru ei, pentru că nu pot să-și ia alt loc de muncă. Ei depind de politicieni”.
Analiștii consideră că inflația percepută de pensionari este de circa 35%, având în vedere că cele mai mari costuri ale acestora vin din alimente, medicamente și utilități, sectoare care au înregistrat cele mai mari scumpiri în ultima perioadă. Din acest motiv, creșterea pensiilor ar trebui să acopere inflația actuală, aflată la un procent de 16%.
Ce sume din bugetul de stat sunt necesare majorării
„În momentul de față, deficitul la fondul de pensii este de 13 miliarde de lei, bani care se transferă anual de la bugetul de stat. Deci va trebui să împrumutăm pentru a acoperi. Acum o creștere de 10% înseamnă un impact suplimentar de circa 11 miliarde de lei”, afirmă Negrescu.
Astfel, o majorare de 20% ar însemna 22 de miliarde de lei, la care se adaugă transferurile de 13 miliarde care se fac deja. „Spațiu fiscal nu există decât dacă Guvernul taie din altă parte. Dacă taie de la investiții, intrăm în criză imediat. Orice majorare se poate face doar din creșteri de taxe ori din împrumuturi”, spune Emilian Duca.
Una dintre posibilitățile de finanțare a majorării este transferul de fonduri de la pensiile speciale, care urmează să fie reglementate, pe fondul raportului înaintat de Banca Mondială referitor la modificarea cadrului legislativ de acordare a pensiilor speciale în cadrul PNRR. Principalele puncte ale raportului spun că pensiile speciale nu ar trebui să fie mai mari decât salariul, să fie bazate pe principiul contributivității și să fie impozitate în mod corespunzător.
În acest moment, statul plătește anual circa 10 miliarde de lei pentru pensiile speciale plătite unui număr de 200.000 de persoane. Primesc pensii speciale militarii, polițiștii, jandarmii, magistrații, parlamentarii, diplomații, aviatorii și angajații Curții de Conturi, potrivit Libertatea.
„Acesta este cel mai important jalon din PNRR. Dacă nu rezolvă treaba asta, nu vor mai primi bani prin PNRR”, spune Emilian Duca. Acesta spune că dacă Guvernul va reuși să facă reforma pensiilor speciale, atunci va elibera fonduri pentru o creștere mai mare a pensiilor obișnuite.
Pe de altă parte, Adrian Negrescu aduce în prim plan și problema locurilor de muncă, în lipsa cărora deficitul la bugetul de stat pentru pensii va continua să crească:
„Nu am luat măsuri pentru a crește numărul de locuri de muncă și dacă nu vom face acest lucru în următorii ani deficitul la pensii va fi dublu, dacă nu triplu. Să nu uităm că în câțiva ani vor ieși la pensie 1,8 milioane de români, decrețeii. Dacă nu vom face măcar un milion de noi locuri de muncă nu știu cum vom mai plăti pensiile în viitor”, punctează acesta.
