Conform Statista, în cele mai multe țări, vârsta medie de pensionare este mai mică decât vârsta stipulată de lege pentru pensionarea totală. Majoritatea statelor ce fac parte din Uniunea Europeană au hotărât vârsta legală de pensionare în jurul celei de 65 de ani.
Ceea ce diferă, conform demonstrației celor mai recente date ale OCDE, analizate de Statista, mulți cetățeni europeni ies mai devreme la pensie.
Europenii care se pensionează rapid
Țările din Europa care au media de vârstă de pensionare de 65 de ani sunt Elveția, Estonia, Letonia, Islanda, Suedia și România.
O vârstă și mai mică, apropiată de 60 de ani, în media populației, se găsește în Slovacia, Croația, Grecia și Luxemburg.
Însă topul nu se oprește aici, există și alte țări din Europa cu o medie de pensionare promptă: Franța, Belgia, Austria și Spania cu 61 de ani. Conform datelor din anul 2020, media UE-27 este de 62 de ani, potrivit economedia.ro.
Pensionarea în România
Vârsta de pensionare în România în prezent e de 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, însă o creștere a acesteia nu ar fi pe placul poporului, motiv pentru care partidele politice care ar prevedea o asemenea lege, ar pierde alegerile din insuficiența voturilor.
PSD-ul, a declarat prin intermediul lui Paul Stănescu, în această săptămână, că partidul nu susține o lege de acest gen, precizând, de altfel, și că e o „teamă falsă”.
„Discuția despre creșterea vârstei de pensionare trebuie tranșată înainte să mai dăm naștere, din cine știe ce motive politice, și la alte îngrijorări pentru români. PSD nu susține o astfel de măsură. Nu vrem să punem o presiune și mai mare pe salariați”, a menționat Stănescu.
Prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, România are îndatorirea de a scurta lista pensiilor anticipate și să susțină prelungirea perioadei de lucru până ce vârsta generică de pensionare devine 70 de ani. Cei care se află pe piața muncii au dreptul a a munci până la 70 de ani cu condiția să își dorească acest lucru, fără a li se impune.
Vârsta legală de pensionare a femeilor și bărbaților trebuie să se egalizeze la 65 de ani, până în anul 2035 și trebuie să aibă loc plafonarea bugetului de pensii la 9,4% din PIB, potrivit prevederilor PNRR. Dacă nu implementează aceste reforme, România poate pierde bani europeni.
„E un reper scris în PNRR fără prea multe condiționalități sau o fișă tehnică. E destul de greu pentru orice guvern, fie de stânga, fie de dreapta, sau amândouă la un loc, să explice cetățeanului de ce la noi se aplică dubla măsură. Unii pot să iasă la pensie la 40 și ceva de ani și alții trebuie să aștepte până după 65 de ani”, spune Dan Chirleșan, economist și lector la Facultatea de Economie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, potrivit românia.europaliberă.org.
Ce probleme ar putea apărea în viitor, conform decanului SNSPA, Cristian Pîrvulescu:
„Problema sustenabilității fondului de pensii e reală, în condițiile în care populația ocupată a României scade. În absența unei creștere robuste, nu se va putea asigura finanțarea și riscurile ca acest fond să devină inoperabil sunt mari în viitor”, precizează Pîrvulescu.
