În întreaga lume, cel mai murdar dintre combustibili, cărbunele, s-a renăscut, din cauza reținerii livrărilor de gaze necesare pentru a genera electricitate din Rusia în urma sanțiunilor occidentale asupra Moscovei, din cauza războiului din Ucraina. În Polonia, unde un număr disproporționat de gospodării depinde încă de cărbune pentru încălzire, goana după acesta a devenit noua preocupare a localnicilor.
Invazia Ucrainei de către Vladimir Putin a remodelat piața energetică, sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei închizând importurile de cărbune în Polonia, unde acesta este folosit pentru încălzirea a 37% din locuințe. Polonia, care are o populație de 38 de milioane de locuitori, reprezintă 77% din totalul gospodăriilor care folosesc cărbunele pentru încălzire în blocul celor 27 de state membre ale UE.
În contextul în care rezervele de cărbune sunt epuizate și temperaturile sunt în scădere, guvernul de la Varșovia se bazează pe municipalități pentru a distribui cărbunele asigurat de guvern. Însă unele depozite de cărbune au fost nevoite să cumpere din supermarketuri după ce furnizorii au rămas fără stoc imediat după război, subminând astfel asigurările președintelui Andrzej Duda că Polonia ar avea suficient cărbune pentru 200 de ani.
Polonezii au început să facă rost singuri de cărbuni
Așadar, oamenii iau măsuri. Unii au recurs la arderea gunoiului, înrăutățind calitatea aerului într-o țară în care trei dintre principalele orașe – Varșovia, Cracovia și Wroclaw – s-au aflat în top 10 pentru poluare la nivel global la un moment dat în această lună.
În Walbrzych, oamenii au trecut granița pentru a cumpăra cărbune din Cehia. Unii au luat lopeți și au început să săpe. Primarul Roman Szelemej a acuzat guvernul că a creat o dependență națională de acest combustibil. „Această criză arată că a fost o greșeală”, a declarat acesta la biroul său.
Walbrzych a fost mereu oraș al minerilor
Cu o populație de aproximativ 100.000 de locuitori, economia zonei Walbrzych s-a bazat pe extracția de cărbune timp de două secole, înainte ca ultima mină (legală) să se închidă în 2000.
Moștenirea acestei industrii se profilează după ce mii de mineri au fost trimiși în șomaj. Într-adevăr, exploatarea minieră ilegală nu este o noutate, ci mai degrabă un caz de revenire. Rata șomajului este de 12% în comunele și satele din jur, de aproximativ trei ori mai mare decât în oraș, astfel încât oportunitatea de a face bani poate fi tentantă pentru cei care dispun de cunoștințele necesare.
Așa-numitele „gropi ale săracului” au apărut în păduri, câmpuri și tufișuri. La periferia orașului, un grup de mici grădini private este, de asemenea, plin de ele. Un locuitor a spus că unii oameni au nevoie de bani, iar alții de cărbune. Între timp, orașul trimite patrule pentru a verifica locurile despre care știu că sunt populare printre mineri.
„Există mai multe gropi în locațiile pe care obișnuiam să le monitorizăm de-a lungul ultimilor ani din cauza unor cazuri sporadice de minerit ilegal”, a declarat Mateusz Majchrzyk, purtător de cuvânt al Direcției Silvice din Walbrzych. „Am observat o activitate crescută în jurul minelor și, de asemenea, cheltuim mai mulți bani pe nisipul pe care îl folosim pentru a umple gropile.”
Povestea lui Grzegorz, miner improvizat
Taximetristul polonez Grzegorz spune că telefonul său nu se oprește din sunat, atât de mare este cererea pentru serviciile sale. Cu toate acestea, nu este o cursă pe care oamenii o doresc. Acesta, care a refuzat să își dea numele de familie sau vârsta, având în vedere implicarea sa într-un comerț ilicit, a declarat că poate că profită de oportunitatea de a face bani buni, dar ajută și la rezolvarea celei mai grave crize energetice din Polonia din ultimele decenii. Jurnaliștii Bloomberg au relatat interacțiunea.
Grzegorz a renunțat la șoferie pentru o meserie mult mai profitabilă în contextul în care Polonia se confruntă cu penuria de energie: mineritul ilegal. În jurul casei sale din orașul Walbrzych, cărbunele se află la doar un metru sub suprafață, pe câmpuri, în zone de recreere și chiar în grădini. O echipă de patru oameni poate scoate o tonă într-o oră și poate câștiga 1.000 de zloți (1.050 de lei) fiecare pentru o jumătate de zi de muncă, aproximativ 60% din ceea ce câștigă o persoană obișnuită într-o săptămână.
„Soția mea este împotrivă și își face griji pentru mine, dar ca șofer de taxi nu aș putea câștiga nicioadată atâția bani”, a spus Grzegorz în timp ce ridica o găleată cu aur negru dintr-o groapă pătrată de la marginea unei zone rezidențiale.
Grupul său a fost supervizat de Bartosz, care avea o experiență de trei ani de lucru ca miner. Groapa la care lucrau avea o adâncime de aproximativ 3 metri, iar cei doi bărbați însărcinați cu săparea au accesat groapa cu ajutorul unei scări de lemn confecționate manual. Grzegorz umplea sacii cu cărbunele care urma să fie transportat la o mașină ascunsă în spatele copacilor.
