Este nevoie doar de o fracțiune de secundă pentru a suferi o arsură destul de gravă. Asfaltul și betonul expuse direct la lumina soarelui pot atinge adesea temperaturi de suprafață de până la 82 de grade Celsius (180 de grade Fahrenheit) în cele mai călduroase zile, a declarat doctorul Kevin Foster, care conduce Centrul de arsuri din Arizona din Phoenix.
Meteorologii prognozează un alt val de căldură în Phoenix în această săptămână, după ce Serviciul Național de Meteorologie al SUA a declarat că orașul a sufocat sub temperaturi ridicate de peste 43°C (115°F) timp de 30 de zile consecutive în luna iulie.
Temperaturi record în toată lumea
În Europa, recordurile de temperaturi ridicate au fost atinse în această vară, iar valurile de căldură majore în mare parte din lume sunt așteptate să persiste până în august. Din cauza temperaturilor ridicate din Phoenix, medicii au tratat numeroși pacienți care au suferit arsuri după ce au căzut pe jos sau au atins suprafețe care erau mult mai fierbinți decât temperatura aerului înregistrată.
Temperaturile de la suprafață joacă un rol esențial cu privire la cât de fierbinte devine zona înconjurătoare și reprezintă, de asemenea, un risc pentru sănătate în timpul zilelor de căldură extremă. La nivelul valurilor de căldură, o cantitate substanțială de energie solară este absorbită și reflectată de suprafețele expuse la razele soarelui, ceea ce duce la creșterea semnificativă a temperaturii acestora. Aceste suprafețe calde își transferă apoi căldura în aerul înconjurător, crescând astfel temperatura generală respirată.
În timp ce unele suprafețe permeabile și umede, cum ar fi iarba sau solul, absorb mai puțină căldură, alte materiale de construcție, cum ar fi asfaltul sau betonul, sunt capabile să absoarbă până la 95% din energia solară, care este apoi radiată înapoi în atmosfera înconjurătoare. În zilele în care termometrul indică 38°C (100°F), această temperatură se referă la cea a aerului, pe care meteorologii o măsoară de obicei la peste un metru deasupra suprafeței. Cu toate acestea, la temperaturi extreme, suprafețele precum asfaltul sau cimentul, pot atinge temperaturi mai mari de 65°C (149°F), ceea ce poate provoca arsuri ale pielii. Este important să fiți conștienți de aceste temperaturi de suprafață și să luați măsuri de precauție pentru a evita rănile.
Procesul de dezvoltare urbană modifică profund peisajul. Suprafețele naturale și permeabile sunt înlocuite de structuri impermeabile, cum ar fi clădirile și drumurile. Acest lucru creează ceea ce climatologii numesc „insule de căldură urbană„, zone din interiorul orașelor care se confruntă cu temperaturi semnificativ mai ridicate în comparație cu regiunile rurale din apropiere. Acestea sunt, de asemenea, zone cu o concentrație mare de oameni.
În Europa, aproape jumătate din școlile și spitalele din orașe sunt situate în insule de căldură urbană, expunând populațiile vulnerabile la temperaturi care pun în pericol sănătatea, pe măsură ce impactul schimbărilor climatice se agravează, potrivit agenției de mediu a Uniunii Europene. Potrivit Agenției de Protecție a Mediului din SUA, temperatura medie anuală a aerului într-un oraș cu cel puțin un milion de locuitori poate fi cu 1 până la 3°C mai ridicată decât în zonele înconjurătoare. Într-o noapte senină și calmă, această diferență de temperatură poate ajunge chiar și la 12°C în comparație cu zonele rurale.
Dezvoltarea urbană și insulele de căldură
Insulele de căldură urbane sunt create printr-o combinație de factori. Spațiile verzi și vegetația joacă un rol vital în reducerea temperaturilor de la suprafață prin evapo-transpirație, unde plantele eliberează apă în aerul înconjurător, disipând căldura ambientală. Între timp, geometria urbană, cu structurile sale obstructive, captează căldura pe timp de noapte. În plus, suprafețele urbane absorb și stochează mai multă căldură în comparație cu acoperirea naturală a solului, ceea ce crește și mai mult temperaturile. Înțelegerea acestor factori ne ajută să creăm orașe mai răcoroase și mai durabile.
Imaginile termice din satelit dezvăluie profilurile termice ale orașelor, zone care se confruntă cu temperaturi mai calde sau mai reci în funcție de peisajul local. Diferența pe care o fac parcurile în ceea ce privește temperatura orașelor arată echilibrul critic dintre dezvoltarea urbană și spațiile verzi, care ajută la atenuarea temperaturilor ridicate. Chiar și micile spații verzi pot face diferența. În Grecia, urbaniștii din Atena au creat „parcuri de buzunar”, transformând parcele mici, cândva pline de gunoaie și buruieni, în superbe locuri pline de natură. „Este vorba despre crearea de spații verzi, scăderea temperaturilor, oferirea de calitate a vieții și crearea de noi puncte de referință în interiorul orașului”, a declarat primarul Atenei, Kostas Bakoyannis, conform Reuters .
