Infofinanciar > Lumea la zi >  Bogații devin tot mai bogați, iar săracii tot mai săraci! Germanii au mai mulți bani decât s-ar fi crezut
Lumea la zi

 Bogații devin tot mai bogați, iar săracii tot mai săraci! Germanii au mai mulți bani decât s-ar fi crezut

 Bogații devin tot mai bogați, iar săracii tot mai săraci! Germanii au mai mulți bani decât s-ar fi crezut
Sursa foto: unsplash.com

Am auzit cu toții de multe ori despre discrepanța socială dintre bogați si săraci și, mai ales, o vedem prezentă în societate, însă care este raportul acesteia diferă în funcție de perioada de timp analizată, potrivit unui studiu realizat de trei cercetători.

De exemplu, România este, de departe, ţara europeană cu cele mai mari inegalităţi între bogaţi şi săraci. Cei mai bogaţi 20% din români aveau în 2015 venituri de 8,3 ori mai mari decât cele ale celor mai săraci 20% din români.
Media Uniunii Europene este, de asemenea, ridicată, bogaţii având venituri de 5,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20% din europeni.

Germanii, mai bogați cu mai bine 4000 de miliarde

Potrivit DW, trei cercetători – Thilo Albers, Charlotte Bartels şi Moritz Schularick – au analizat amănunțit bunăstarea germanilor şi evoluţia bogăţiei lor începând din secolul al XIX-lea, iar rezultatul a fost că germanii sunt mai bogaţi decât s-a crezut până acum, cu câteva mii de miliarde de euro.

Averea celei mai bogate părți din populaţie nu a crescut disproporţional, în ultimii 100 de ani. În anul 1895 cei mai bogaţi germani, care reprezentau unu la sută din populaţie, deţineau încă jumătate din averea ţării, însă astăzi ei dețin doar 25 la sută din avere, deci un sfert din total.

Războaiele mondiale au adus pierderi pentru bogați

Printre altele, multe întreprinderi şi clădiri au fost distruse în bombardamente. De altfel, în perioada interbelică, averi sub formă de imobile, acţiuni şi obligaţiuni și-au pierdut foarte mult din valoare. Şi hiperinflaţia din 1923 a produs o diminuare semnificativă a averii bogătaşilor germani. Iar criza economică mondială de la începutul anilor 1930 a produs o scădere a activelor întreprinderilor, fiindcă multe întreprinderi ori şi-au pierdut din valoare, ori s-au văzut nevoite să-şi declare falimentul.

Datorită aşa-numitei lege de compensare a poverilor, adoptată în perioada postbelică, în anii 1950, a fost stimulată echilibrarea averilor. Astfel, acea lege a făcut ca Germania să fie la începutul perioadei postbelice una din cele mai egalitare ţări ale lumii, datorită faptului că cine a putut să-şi salveze o avere semnificativă în urma războiaielor mondiale a fost silit să depună jumătate din valoarea acesteia, treptat, într-o perioadă de 30 de ani, într-un fond special. Din acei bani au fost despăgubiţi financiar cei ce şi-au pierdut averea în război.

În ultimele decenii, echitatea averii s-a debalansat

Astfel că, în ultimii 70 de ani, cei bogaţi au devenit şi mai bogaţi, dar şi pătura de mijloc a putut să-şi sporească la fel de rapid averea. Aceasta se datorează între altele faptului că, între anii 1950-1980, tot mai mulţi oameni au putut să-şi cumpere şi construiască locuinţe. Astfel, pătura de mijloc a putut profita de pe urma preţului imobilelor, în continuă creştere.

Din această perspectivă, averea este mai puţin inegal distribuită decât fusese înaintea Primului Război Mondial. În prezent, gospodăriile germane au în medie o avere de 420.000 de euro. Dar dacă se analizează cât deţine gospodăria de la care jumătate din rest deţin mai mult şi cealaltă jumătate deţin mai puţin, valoarea este de doar 120.000 de euro. Aceasta arată că averea este inegal distribuită – în avantajul jumătăţii mai înstărite a populaţiei.

Săracii, din ce in ce mai puțini bani puși deoparte

În vreme ce jumătate din germani şi-au putut permite mai mult în ultimii 40 de ani, cei din straturile cu venituri mici nu au reuşit să-şi imbunătățească situaţia financiară. Mai exact, averea medie a jumătăţii mai sărace a germanilor a fost la sfârşitul anilor 1970 de aproximativ 20.000 de euro – la același nivel se află şi acum.

Această evoluţie s-a petrecut din cauza faptului că veniturile nu au crescut notabil în intervalul menţionat, iar cei săraci au făcut din ce în ce mai puține economii față ce cei bogați. Pe de altă parte, cei săraci nu şi-au investit banii în imobile sau acţiuni, ci mai degrabă în conturi de economii sau asigurări de viaţă, cu dobânzi reduse.

În timp ce averea jumătăţii mai înstărite a gospodăriilor germane s-a dublat în ultimii 25 de ani, jumătatea mai puţin avută nu a reuşit să-şi mărească averea.