În condițiile în care lumea se confruntă cu o criză energetică globală, sute de milioane de oameni se luptă pentru a-și menține locuințele calde. Consecințele ar putea fi de amploare și de lungă durată, arată o analiză înaintată de BBC.
Consecințele asupra sănătății nu sunt deloc neglijabile. Cercetările științifice arată clar că locuințele reci sunt dăunătoare pentru ocupanții lor și, uneori, chiar mortale. Există un risc mai mare de accidente vasculare cerebrale, infecții respiratorii și căderi sau alte răniri din cauza reducerii forței și dexterității oamenilor la temperaturi scăzute. Locuințele reci pot avea consecințe atât pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra sănătății, bunăstării și chiar a oportunităților de viață ale unei persoane.
Având în vedere că piața volatilă a energiei face ca prețurile să crească considerabil, iar posibilitatea unor pene de curent și a unor penurii de gaz se profilează, în special în Europa, situația ar putea deveni și mai gravă, potrivit acestei analize.
Povestea unei tinere din Marea Britanie
În cele mai reci dimineți, Mica Fifield nu are nevoie de ceas deșteptător. Durerea din articulații o trezește. Cel mai mult o dor picioarele și genunchii. Întinzându-se, ea știe că sunt lucruri de făcut prin casă. Dar îi este greu să se ridice din pat. Încălzirea în casa ei terasată din Lancashire, Anglia, este oprită. Caloriferele adormite, fixate pe pereții lor, stau acolo, reci la atingere. Există condens în jurul ferestrelor. Iar durerea se adâncește mult mai mult acum că vremea se schimbă.
„Nu ne atingem deloc de încălzire”, spune Fifield, explicând cum prețul gazului și al electricității a crescut în ultima vreme. Ea și soțul ei nu sunt siguri cât îi va costa să pună încălzirea și nu își permit luxul de a afla. „Suntem prea speriați”, spune aceasta. Cuplul ia în calcul opțiunea de a păstra încălzirea oprită în această iarnă.
Fifield are 27 de ani și suferă de o formă a sindromului Ehlers-Danlos, care, în cazul ei, provoacă dureri cronice. Ea mai are și alte afecțiuni, inclusiv costocondrită, o inflamație în jurul oaselor din piept. Aceasta o face să se simtă ca și cum ar avea un atac de cord, explică ea. Îi provoacă durere și senzația că ceva îi apasă pe piept. În urmă cu câțiva ani, plănuia să lucreze în teatru și să predea Zumba, dar totul s-a schimbat odată cu diagnosticul ei. Nu poate lucra, dar primește beneficii de la guvern, în timp ce soțul ei lucrează cu jumătate de normă și o ajută să aibă grijă de sănătatea ei.
Criza energetică care afectează în prezent viețile atâtor persoane din întreaga lume își pune amprenta asupra unora dintre cele mai fundamentale activități ale vieții. De exemplu, atunci când Fifield se duce în bucătărie să pregătească cina, rareori aprinde cuptorul, deoarece friteuza cu aer comprimat consumă mai puțină energie. De asemenea, Fifield se îngrijorează dacă va putea să-și încarce scuterul de mobilitate suficient pentru a se deplasa. Îi place să meargă la piscină de patru ori pe săptămână, deoarece acest lucru o ajută la dureri, dar și pentru că acolo poate face un duș fierbinte.
În ciuda acestor provocări, Fifield nu se compătimește, spune ea. Nu așa își vede ea situația. Dar ea spune că vrea să sensibilizeze publicul cu privire la durerea cronică și la modul în care traiul într-o casă rece o poate înrăutăți foarte mult.
Povestea lui Fifield despre greutăți și reziliență este doar una dintre milioanele de povești care probabil se vor desfășura în această iarnă. Datorită creșterii facturilor la combustibil și electricitate, multe alte persoane din întreaga lume ar putea fi nevoite să ia decizii dificile cu privire la momentul în care își pornesc sau nu încălzirea.
Criza globală afectează sute de mii de familii
Se estimează că 36 de milioane de persoane din Europa nu și-au putut menține locuințele suficient de calde în 2020. În SUA, 16% din țară se confruntă cu sărăcia energetică, inclusiv 5,2 milioane de gospodării considerate a fi peste pragul federal de sărăcie. Iar în China, se estimează că 24-27% dintre adulții de vârstă mijlocie și mai în vârstă trăiesc în sărăcie energetică.
Deși creșterile de prețuri sunt cele mai extreme în Europa, consumatorii din SUA nu vor fi, probabil, imuni la costurile ridicate ale energiei. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a avertizat că lumea se află în mijlocul primei sale adevărate „crize energetice globale”, declanșată în mare parte de invazia Rusiei în Ucraina. Multe milioane de oameni vor fi probabil afectați, dar cea mai mare povară va cădea pe cei mai săraci și mai vulnerabili.
Acum, când vremea caldă se apropie de final, medicii vorbesc deja cu pacienți îngrijorați de condițiile scăzute din lunile următoare. Lucrătorii de caritate direcționează fonduri pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili să plătească pentru un pic de încălzire în fiecare săptămână. Unele organizații plănuiesc să împartă pachete cu haine călduroase sau să amenajeze spații calde în care oamenii se pot deplasa, dacă au posibilitatea, pentru a evita să înghețe acasă.
Unii experți în sănătate susțin că nu este vorba doar de un moment trecător de dificultate. Ei spun că este o dilemă de sănătate publică. Iar noi o ignorăm pe riscul nostru.
Este mijlocul dimineții la o bancă de alimente din West Belfast, Irlanda de Nord. Saci umpluți cu alimente stau în rânduri pe rafturi, gata de livrare. Sunt cutii de cereale pentru micul dejun, cutii de supă sau de fasole. Pachete de paste făinoase. Și scutece. Lângă un cărucior de cumpărături plin până la refuz cu cutii de șuncă, donată în acea dimineață de o firmă locală, se află Paul Doherty. Este un militant pentru combaterea sărăciei, fost candidat politic și voluntar care a fondat o organizație numită Foodstock, care administrează această bancă de alimente.
Foodstock este una dintre cele câteva organizații caritabile care oferă ajutor alimentar în Belfast și sprijină aproximativ 400 de gospodării, iar numărul acestora este în creștere, spune Doherty. El și colegii săi voluntari oferă mult mai mult decât alimente. Este vorba de ajutor pentru beneficii și îmbrăcăminte gratuită, inclusiv uniforme școlare în anumite perioade ale anului. Acum că a venit toamna, discuțiile cu localnicii se îndreaptă din ce în ce mai mult spre costul încălzirii.
„Ca să fiu sincer, oamenii sunt la capătul puterilor”, spune el. „Vezi îngrijorarea și disperarea pe chipul lor”.
El subliniază că sărăcia energetică nu este un fenomen nou. La începutul acestui an, el spune că a întâlnit un bărbat în vârstă care, la fel ca Fifield, intenționează să facă în lunile următoare, și-a ținut încălzirea oprită pe toată durata iernii precedente. În ultima vreme, Doherty a primit apeluri de dimineață devreme de la părinți în suferință. S-au trezit pentru a-și pregăti copiii pentru școală. Dar casa este înghețată.
„Vedem familii întregi stând în jurul mesei și purtând paltoane. Aceasta este o realitate. Am văzut asta de mai multe ori”, spune el. În timp ce vorbim, o femeie zâmbitoare sosește și îi dă un plic de hârtie lui Doherty. Este o donație financiară care va intra într-un fond pentru a ajuta la plata încălzirii oamenilor, explică el după ce pleacă.
Problemele de sănătate apar frecvent în discuțiile din comunitate, adaugă el. El aude despre copiii cu astm. Oameni care spun că sănătatea lor mintală are de suferit din cauza suferinței provocate de traiul într-o casă fără încălzire și nevoia de a economisi în cele mai fundamentale aspecte ale vieții.
Efectele negative ale frigului asupra organismului
Pentru a înțelege pe deplin o astfel de problemă, este important să trecem peste concepția greșită pe care unii ar putea să o aibă că o casă rece este pur și simplu inconfortabilă. Temperaturile scăzute afectează însăși funcționarea corpului nostru, spune Dame Margaret Whitehead, profesor de sănătate publică la Universitatea din Liverpool, în Marea Britanie.
Să luăm ca exemplu sângele. Atunci când mercurul scade, vasele noastre de sânge se îngustează ușor. Acest lucru crește tensiunea arterială și îngreunează circulația. De asemenea, sângele nostru devine mai gros, parțial din cauza creșterii nivelului unei proteine numite fibrinogen și a altor molecule care provoacă coagularea. Consecința finală a acestor modificări ar putea fi un accident vascular cerebral sau un atac de cord.
Persoanele care suferă de cancer, artrită sau anumite dizabilități pot fi deosebit de sensibile la frig, adaugă Whitehead. Dar există și probleme mai puțin evidente. Gândiți-vă la cei care pot alege să poarte o haină în interior sau o pereche de mănuși pentru a ține frigul la distanță.
„Dacă ai tot felul de straturi pe tine, cu siguranță ți-ar limita mobilitatea”, spune Whitehead. Pentru o persoană în vârstă, de exemplu, acest lucru ar putea crește șansele de a avea o cădere sau de a suferi o altă accidentare acasă.
În ceea ce privește durerea cronică, nu toți cei care o resimt raportează o înrăutățire a simptomelor atunci când este frig, așa cum face Mica Fifield, dar există o mulțime de exemple. Un studiu de caz din 2016 a descris o femeie cu Ehlers-Danlos și alte afecțiuni care a observat că durerea în braț și în nas era prezentă mai ales în timpul perioadelor de vreme rece. Statul acasă în zilele reci cu siguranță nu ajută, spune Fifield. „Dacă fac ceva, cum ar fi să citesc sau îmi țin telefonul în mână, durerea va începe în braț și apoi se răspândește”.
Pe lângă efectele directe ale temperaturilor scăzute, alți factori de mediu din casele reci pot avea un impact asupra sănătății oamenilor, cum ar fi umezeala și mucegaiul, care sunt mai frecvente în casele slab încălzite.
Sporii eliberați de ciupercile de mucegai irită plămânii oamenilor și pot exacerba afecțiuni precum astmul. Un studiu arătat că traiul în condiții de umezeală și mucegai pentru perioade lungi de timp este legat în mod semnificativ de un declin al funcției pulmonare, de exemplu: cantitatea de aer pe care oamenii o pot expulza într-o secundă de expirație.
Copiii care locuiesc în case umede și mucegăite au un risc crescut de infecții respiratorii. Acest lucru i-a îngrijorat pe experții în sănătate publică, având în vedere că imunitatea unor copii ar putea fi deja afectată ca urmare a închiderilor pentru pandemie.
Chiar și cei mai mici copii sunt în pericol. Ian Sinha, consultant în pediatrie respiratorie, tratează copiii născuți prematur la spitalul Alder Hey din Liverpool, Marea Britanie. Unii dintre acești bebeluși au nevoie de ventilație mecanică și sunt trimiși acasă cu rezerve de oxigen după naștere, atât timp cât sunt pregătiți să părăsească spitalul.
„Îi trimitem acasă în locuințe în care există probleme structurale cu umezeala și mucegaiul sau în care casa nu este suficient de caldă”, adaugă el, subliniind impactul pe care sărăcia îl are asupra sănătății nou născuților.
Sinha spune că persoanele aflate în sărăcie se pot confrunta cu mai mulți factori agravanți, alături de lipsa încălzirii, care împreună le pot înrăutăți semnificativ starea de sănătate. De multe ori, nu este vorba doar de faptul că radiatoarele nu sunt niciodată pornite, ci și de faptul că nu există mâncare decentă, iar calitatea aerului din interior este, de asemenea, proastă, explică el.
Sărăcia energetică are consecințe fatale
Consecințele pot fi fatale. Un raport din 2011 al University College London’s Institute of Health Equity (UCL), cunoscut sub numele de „Marmot review”, a estimat că 21,5% din decesele excesive din timpul iernii în Marea Britanie sunt atribuite locuințelor reci. Cifra se schimbă de la an la an, dar poate echivala cu câteva mii de decese într-un singur sezon. În 2020-21, de exemplu, în Anglia au fost înregistrate 63.000 de decese în exces în timpul iernii, dintre care 10% au fost estimate a fi direct atribuibile sărăciei de combustibil, potrivit ultimei ediții a analizei Marmot, al cărei autor este Sinha și colegii săi, care a fost publicată în septembrie.
Revizuirea a avertizat că aproximativ 15 milioane de persoane din Marea Britanie, 55% din gospodăriile din țară, ar putea ajunge într-o situație critică până la începutul anului 2023, ceea ce ar putea nu numai să ducă la mii de decese suplimentare, ci și să „afecteze” dezvoltarea a milioane de copii.
„Există o rețea foarte complexă de lucruri care duc la creșterea ratelor de mortalitate excesivă, dar, în cele din urmă, toate drumurile duc înapoi la sărăcie”, spune Sinha.
Nu există nicio îndoială că locuințele reci pot ucide, dar pot, de asemenea, pur și simplu înrăutăți starea generală de sănătate a oamenilor și le poate afecta calitatea vieții. Un studiu american, publicat în 2019, a constatat o asociere între vremea mai rece și o creștere a spitalizărilor legate de demență.
Alte cercetări dezvăluie cât de răspândită este cu adevărat legătura dintre sărăcia de combustibil și sănătatea precară. Harriet Thomson, expertă în politici sociale globale la Universitatea din Birmingham, în Marea Britanie, a publicat în 2017, împreună cu colegii săi, o lucrare care a analizat datele unui sondaj de amploare în 32 de țări europene. Era evidentă o legătură între sărăcia de combustibil și sănătatea precară, deși aceasta varia de la o națiune la alta. O versiune actualizată a acestei cercetări a lui Thomson, care nu a fost încă publicată, sugerează că depresia este strâns asociată cu sărăcia energetică și că această asociere a fost mai pronunțată în țările mai sărace. Un studiu separat realizat de cercetători din China a sugerat că sărăcia energetică are un impact negativ semnificativ asupra sănătății mintale a oamenilor.
„Dacă în gospodărie există o persoană cu o boală cronică sau cu un handicap, există rate mult mai mari de sărăcie energetică”, spune Thomson. „Observăm acest lucru în toate domeniile”.
Copiii care provin din familii care se confruntă cu sărăcia energetică tind să aibă rezultate mai slabe la școală în general și, de asemenea, suferă de hărțuire, stigmatizare și izolare socială.
Anumite minorități etnice pot fi mai predispuse la astfel de probleme, adaugă Thomson – nu în ultimul rând pentru că multe minorități sunt adesea expuse unui risc mai mare de sărăcie. Să luăm, de exemplu, cazul persoanelor de origine africană sau caraibiană de culoare, care sunt mult mai predispuse la anemie falciformă. Acest termen se referă la mai multe afecțiuni în care celulele roșii din sânge au o formă neobișnuită. Uneori, acest lucru duce la episoade dureroase, numite incidente sau crize cu celule falciforme.
„Frigul este un factor declanșator pentru un incident cu celule secerătoare”, spune Thomson. O analiză din 2015 a constatat că acesta a fost „foarte real” pentru persoanele cu anemie falciformă, a fost raportat pe scară largă de către pacienți și a fost menționat și în manuale. Cu toate acestea, autorii au adăugat că existau „surprinzător de puține” dovezi științifice care să explice exact modul în care temperatura sau schimbările de temperatură ar putea afecta incidentele cu celule secerătoare.
Persoanele deja vulnerabile vor fi cele mai afectate
Unul dintre medicii care afirmă că temperaturile scăzute au un „impact foarte direct” asupra crizelor de anemie falciformă, este Ronny Cheung, consultant pediatru în Londra. Pacienții care îi vizitează clinica provin din medii și categorii de venituri diverse. El spune că a vorbit deja în această toamnă cu părinți care sunt supărați de faptul că nu au putut să-și încălzească locuințele atât de mult pe cât consideră necesar. „Acesta este un lucru foarte real pe care îl vedem”, spune Cheung, amintindu-și de o persoană care a izbucnit recent în lacrimi în biroul său în timp ce își descria situația.
Toate problemele de mai sus sunt în atenția lui Cheung, spune el, dar și faptul că sărăcia de combustibil poate deraia dezvoltarea copiilor în alte moduri și poate avea potențiale consecințe pe termen lung. De exemplu, tinerii din gospodăriile cu venituri mici ar putea lipsi de la școală dacă sănătatea lor suferă în timpul perioadelor de frig.
„Nu poți recupera acel timp”, spune Cheung. În cadrul unui studiu realizat în 2009 în Noua Zeelandă, cercetătorii au instalat dispozitive de încălzire care au crescut temperaturile în casele a sute de copii cu astm în timpul iernii. În comparație cu grupul de control, acei copii au avut cu 21% mai puține zile de absență, în medie. Alte cercetări au arătat că, în general, copiii care provin din familii care se confruntă cu sărăcia energetică au rezultate mai slabe la școală și suferă, de asemenea, de hărțuire, stigmatizare și izolare socială.
Tammy Boyce, unul dintre autorii principali ai studiului Marmot actualizat din acest an, realizat de Institutul pentru echitate în domeniul sănătății din cadrul UCL, privind efectele sărăciei energetice asupra sănătății, spune că faptul de a trăi într-o casă rece în copilărie se poate răsfrânge asupra restului vieții unei persoane.
Potrivit acesteia, în prezent, familiile care își pot permite un pic de încălzire ar putea să o limiteze la o singură cameră din gospodărie.
„Ce înseamnă asta pentru tinerii care încearcă să-și facă temele? Sau pentru diferiți membri ai familiei care sunt forțați să locuiască într-o singură cameră sau în două camere?”, se întreabă Boyce. Răspunsul este o sănătate mintală și rezultate educaționale mai slabe, printre alte probleme, potrivit cercetărilor ei și ale colegilor săi.
„Avem familii care își opresc de fapt aragazurile, televizoarele, încălzirea. Singurul lucru pe care îl au aprins este frigiderul”, spune Billy McGranaghan, fondatorul Dad’s House, o organizație de caritate care sprijină tații singuri din Marea Britanie. De asemenea, el conduce două bănci de alimente, deschise oricui, în Londra.
„Distruge relațiile multor familii”, adaugă el. Unele gospodării „umblă pe coji de ouă” pentru că nu există bani pentru a plăti pantofii noi de care un copil are mare nevoie, de exemplu. În timp ce tensiunile cresc, părinții privesc cum banii din contoarele de gaz cu plată anticipată ticăie constant în jos, știind că încălzirea se va termina din nou în curând, spune McGranaghan.
El își dă seama că oamenii cu care vorbește sunt jenați de acest lucru. Că se simt neliniștiți. El spune că este evident din tonul vocii lor, din limbajul corpului.
Cu cele mai grele luni de iarnă încă în față, perspectivele par foarte sumbre. Dar există oameni, precum McGranaghan, care încearcă să ajute.
Implicarea comunității
Înapoi în Belfast, Paul Doherty a început un demers de creare a unui spațiu comunitar într-o biserică locală, unde persoanele pot veni să se încălzească. În fiecare luni, locul va fi deschis localnicilor, inclusiv celor care nu își pot încălzi locuințele. Un supermarket din apropiere a promis să doneze chifle și prăjituri. Doherty explorează cu entuziasm bucătăria de o parte a sălii, unde oamenii vor putea să facă cafea și ceai. Vor fi activități artistice și meșteșugărești și alte activități, astfel încât vizitatorii vor avea multe motive să vină și să se bucure de căldură. El și colegii săi voluntari organizează alte două spații calde în afară de acesta.
Perspectiva așa-numitelor „bănci călduroase” care vor apărea în această iarnă în locuri din Marea Britanie, inclusiv în biblioteci publice, biserici și galerii, a stârnit neîncredere din partea unor membri ai publicului. Dar Doherty spune că nevoia este reală. Multe dintre persoanele pe care Foodstock le sprijină trăiesc singure în case reci, explică el. Un spațiu cald și prietenos oferă o alternativă sociabilă.
De asemenea, Doherty și-a petrecut vara adunând donații de haine pentru iarnă – haine polare, lenjerie de corp termică, paltoane, eșarfe, mănuși și multe altele, care vor fi împachetate în saci și distribuite persoanelor din comunitate. Acesta nu va fi primul an în care Foodstock distribuie „pachete călduroase”, dar cererea ar putea fi deosebit de mare în această iarnă, spune Doherty.
Acestea sunt mai mult sau mai puțin intervenții de urgență. Poate că sunt singurele lucruri pe care unii oameni le vor avea pentru a nu îngheța acasă. Guvernul britanic a oferit, de asemenea, asistență financiară, până la un punct, pentru facturile de energie, iar organizații precum Fuel Bank Foundation oferă carduri de reîncărcare preplătite prin intermediul comercianților locali pentru persoanele care au rămas fără bani pentru gaz, de exemplu. Matthew Cole, șeful Fuel Bank Foundation, spune că a observat deja o creștere a cererii cu mult înainte de sosirea iernii.
Schimbarea atitudinii față de încălzire, în care aceasta este privită din ce în ce mai mult ca un lux, îl îngrijorează, adaugă el: „Această acceptare a faptului că acum este în regulă să nu ai nevoie de energie, aceasta este norma – asta mă îngrijorează, de fapt, pentru că nu este normal.”
Merită să ne amintim că, în loc de intervenții de urgență, îmbunătățirea structurii locuințelor și a sistemelor de încălzire din cadrul acestora poate avea un efect semnificativ, spune Jörg Huber de la Universitatea din Brighton.
El și colegii săi au publicat la începutul acestui an un studiu care a detaliat răspunsurile mai multor persoane din Hastings, Anglia, care au luat parte la un program ce a furnizat o mai bună încălzire sau izolare a proprietăților din oraș. În total, 149 de persoane au beneficiat de acest proiect.
„Oamenii ne-au spus că acest program a făcut o diferență uriașă, în sensul că locuința lor a redevenit un loc în care puteau primi oaspeți… un prieten sau un vecin care să vină la o ceașcă de ceai sau de cafea sau altele asemenea”, spune el. „A fost un lucru foarte puternic, într-adevăr”.
Participanții au spus, de asemenea, că locuințele lor erau mai confortabile decât înainte, iar unii au observat mai puține infecții respiratorii sau dureri reduse.
Christine Liddell, profesor emerit la Universitatea Ulster, Irlanda de Nord, a fost autorul principal al unui studiu din 2010 care a analizat o serie de dovezi privind efectele sărăciei de combustibil asupra sănătății.
Ea spune că și-ar dori ca sărăcia energetică să fie privită mai larg ca o problemă de sănătate publică, pentru care guvernele sunt responsabile în ultimă instanță. „În același mod în care acestea au responsabilitatea de a aborda efectele fumatului”, spune ea.
În cele din urmă, și legislația ar putea fi de ajutor. Proprietarii de locuințe ar putea fi obligați să ofere locuințe cu un nivel de eficiență energetică mai ridicat decât cel impus în prezent, sugerează ea.
În Lancashire, Mica Fifield așteaptă cu îngrijorare venirea iernii. În caz de frig extrem, ea și soțul ei s-ar putea trezi nevoiți să pornească încălzirea doar pentru a evita ca apa să înghețe în țevi și să provoace scurgeri. „S-ar putea să existe o perioadă în care să nu avem de ales”, recunoaște ea.
Lăsând la o parte episoadele de frig extrem, ea intenționează să își gestioneze durerea și impactul temperaturilor scăzute cu haine călduroase, o pătură consistentă și dispozitive de încălzire cu consum minim de energie. Este o situație pe care spune că nu a mai experimentat-o în viața ei.
Fifield este deja conștientă de consecințele pe care acest lucru le va avea asupra sănătății și bunăstării sale. Și, deși este hotărâtă să meargă mai departe, fără să se compătimească pe sine, nu poate să nu se gândească la cum ar putea fi situația sa, dacă această criză nu ar fi avut loc. „Ar fi minunat să fie ca înainte”, spune ea, „și să mă pot gândi că aș putea să-mi pun încălzirea pentru câteva ore”.
