Astăzi, 6 martie, se împlinesc 78 de ani de la instalarea la putere a Guvernului condus de Petru Groza, eveniment ce a marcat și instaurarea regimului comunist în România. Acest regim ajunge în fruntea țării în urma unor alegeri frauduloase, iar la scurt timp, comuniștii vin deja cu numeroase măsuri de reglementare a întregului sistem.
Prima dată, la doar trei zile distanță, pe 9 martie 1945, se hotărăște ca Nord-Vestul Transilvaniei să aparțină din nou României, asta după o înțelegere între premierul Petru Groza și Iosif Stalin, prim-ministrul de atunci de la Moscova. După aceea a venit timpul reformei agrare să ajungă în discuțiile oficiale, căci se dorea o expropriere a terenurilor de mari dimensiuni cât mai rapidă.
Încet, dar sigur
Chiar și așa, aceste măsuri luate de către regimul comunist din România au fost luate treptat, încet dar sigur. Iar venire la putere a Guvernului condus de către Petru Groza, un executiv alcătuit în mare majoritate din comuniști, a fost prilejul perfect pentru implementarea accestei doctrine în țara noastră.
Oficialii de la Moscova au fost în tot acest timp cu ochii pe ce se întâmplă la București. Exista în Capitala țării un trimis oficial al rușilor, pe numele său Andrei Vîșinski, ce a avut un rol însemnat în a-l determina pe Regele Mihai să fie de acord cu înlocuirea Executivului în fruntea căruia se afla Generalul Nicolae Rădescu cu un Guvern condus de Groza.
Regulile lui Groza
La trei ani distanță, mai precis la data de 11 iunie 1948, intră în vigoare legea naționalizării industriei din România. Astfel, dispare ideea de proprietate privată, căci tot ce agonisiseră românii au trecut sub proprietatea statului, indiferent de domeniul de activitate. Cu acest prilej a fost înființat Comitetul de Stat al Planificării, o instituție ce se ocupa cu dezvoltarea economică bazată tacit pe o planificare drastică. Această dezvoltare a urmat să se realizeze pe baza unui centralism economic.
Pe model sovietic, se înființează și Gospodăriile Agricole Colective şi Gospodăriile Agricole de Stat, asta la începutul anilor 1950, organizații ce se ocupau în domeniul agricol, în ceea ce privea specificul unei culturi, a prețurilor de pe piață.
„Burghezul roșu”
Premierul Petru Groza avea o și poreclă în cercurile restrânse. Chiar dacă a fost un admirator al regimului, dar și un susținător al acestuia chiar înainte să fie instaurat în Românie, Groza avea totuși câteva obiceiuri caracteristice unei clase burgheze sau moșierești. Tocmai de aceea, a primit porecla de „Burghezul roșu”.
Petru Groza s-a născut la data de 7 decembrie 1884, în localitatea Băcia din județul Hunedoara și a trăit până la vârsta de 73 de ani. Acesta a murit în ziua de 7 ianuarie 1958, la București. Înainte să ajungă să conducă Guvernul României, acesta a fost avocat de meserie. După aceea a ajuns să fie premier, asta între anii 1945 și 1952. După ce nu a mai ocupat această funcție, a fost investit ca Preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, funcție considerată drept şef al statului, în perioada 2 iunie 1952 – 7 ianuarie 1958, scrie rador.ro.
