Timp de secole, metalele prețioase și pietrele prețioase au fost refugii sigure preferate în vremuri de pericol și perturbări la nivel economic. În prezent, băncile centrale însărcinate cu gestionarea rezervelor valutare ale țărilor lor se numără printre cei mai conservatori investitori de pe planetă. În căutarea unor refugii financiare sigure, mulți se întorc la aur.
Textul de mai jos reprezintă o opinie exprimată de Henny Sender, consultant strategic pentru companiile de servicii financiare. Sender a fost anterior director general la compania de investiții BlackRock și corespondent al Financial Times.
Într-un fel, acest lucru este contraintuitiv. Pe măsură ce ratele dobânzilor din SUA cresc, randamentele mai mari susțin sprijinul pentru dolar, moneda națională a Statelor Unite ale Americii (SUA), care rămâne moneda de rezervă dominantă la nivel mondial. Acest lucru înseamnă că, la rândul său, costul de oportunitate al deținerii de aur este în creștere. Cu toate acestea, cererea puternică a băncilor centrale pentru aur anul trecut și în primul trimestru al acestui an a contribuit la creșterea prețurilor în cazul acetui metal prețios aproape de niveluri record.
Motivul a fost simplu
Aurul, în calitate de clasă de active, s-a numărat printre cei mai mari beneficiari, atât ai intensității crescute a decuplajului dintre SUA și China, cât și ai războiului din Ucraina. Alături de aur, perspectivele yuanului, moneda națioanlă a Chinei, de a deveni o monedă de rezervă au primit un impuls nu tocmai promițător. Temerile legate de înarmarea dolarului au crescut de când SUA au confiscat 300 de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale rusești în urma invaziei din Ucraina.
În același timp, Washingtonul a refuzat să permită talibanilor să preia controlul asupra rezervelor de 7 miliarde de dolari ale băncii centrale afgane, care fuseseră păstrate la Rezerva Federală a SUA de către regimul anterior. Malaezia și alte țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca, într-o zi, să fie ele însele victime ale „militarizării” dolarului.
Aurul lumii
În măsura în care achizițiile de aur înseamnă mai puține achiziții de dolari sau de titluri de Trezorerie americane și alte active în dolari, efectele secundare ale unor astfel de tendințe de cumpărare ar putea deveni semnificative în timp și s-ar putea adăuga la alte preocupări legate de obligațiunile guvernamentale americane. Sustenabilitatea fiscală a devenit o problemă pe măsură ce datoria oficială a SUA a crescut vertiginos.
În același timp, angajamentul Washingtonului față de globalizare și comerț liber a fost pus sub semnul întrebării. Dacă o altă țară nu dorește să investească în active în dolari, cum ar fi titlurile de Trezorerie, de ce să dețină dolari? „Fiecare bancă centrală caută diversificare și o alternativă la dolar”, a declarat Eswar Prasad în marja unui eveniment al Forumului Economic Mondial din Tianjin, China, luna trecută. „Acest lucru se va întâmpla treptat, în timp”.
Ce se întâmplă cu acest metal
Băncile centrale și alte instituții cvasi-oficiale au cumpărat aproape 1.100 de tone de aur în 2022, adică de două ori mai mult decât în ultimii cinci ani la un loc. Aceasta a fost cea mai mare achiziție anuală de cel puțin din 1950, potrivit datelor J.P. Morgan, o bancă americană și una dintre cele mai vechi instituții financiare din lume. Aceste instituții au cumpărat încă 229 de tone între ianuarie și martie anul acesta, o creștere de 176% față de anul precedent, potrivit datelor World Gold Council. Cu siguranță, de-dolarizarea a fost exagerat de mult anticipată în trecut. Dar s-ar putea să se pregătească ceva important de data aceasta. În prezent, dolarii reprezintă 58% din rezervele globale ale băncilor centrale, în scădere de la 73% în anul 2000. Aurul reprezintă acum 15%.
Rusia a început să își transfere rezervele după confiscarea Crimeei în 2014, dar tendința globală a devenit mai semnificativă și mai răspândită în ultimul an. „China și-a mărit rezervele de aur timp de șase luni consecutive, după ce a rămas neschimbată timp de 38 de luni”, au scris analiștii J.P. Morgan într-un raport din luna mai. „Ritmul lunar de creștere a rezervelor de aur de data aceasta este mai rapid decât rundele anterioare”, au adăugat ei, observând o scădere simultană a deținerilor de trezorerie ale Beijingului.
Piețele principale
Rusia și China au reprezentat 60% din achizițiile oficiale de aur între 2010 și 2022. Alți cumpărători au fost statele din Golf și națiunile din Asia Centrală, iar India a avut întotdeauna un apetit pentru aur. Acum, chiar și Singapore a cumpărat cu prudență metalul prețios, deoarece oficialii de acolo privesc cu îngrijorare poziția tot mai protecționistă a SUA și a monedei sale. Creșterea prețului aurului sugerează că lumea caută o alternativă la dolar, chiar dacă nu există o singură alternativă credibilă în acest moment.
Yuanul capătă treptat unele dintre caracteristicile unei monede de rezervă, în special în Asia. Din cauza sancțiunilor, diversificarea este din ce în ce mai mult o necesitate, mai degrabă decât o alegere. Tot mai multe schimburi comerciale, în special cele care implică mărfuri, sunt denominate în yuani, chiar și în cazurile în care China nu este direct implicată. De exemplu, India a plătit importurile de energie rusească cu yuani, în timp ce Bangladesh a finanțat achiziția unei centrale nucleare rusești cu monedă chineză. Între timp, Parteneriatul economic regional cuprinzător a legat mai strâns națiunile din Asia de China în ceea ce privește comerțul. Pactul include, în special, Australia, Japonia și Coreea de Sud, pe lângă națiunile din Asia de Sud-Est, scrie Nikkei Asia.
