Armenia ar putea conveni termenii unui acord de pace cuprinzător cu Azerbaidjanul vecin. În acest fel se va pune capăt unei rivalități regionale acerbe după trei decenii de ostilități, a declarat premierul țării din Caucazul de Sud.
În cadrul unei conferințe în Georgia, premierul armean Nikol Pashinyan a declarat că guvernul său ar putea semna „un acord de pace și de stabilire a relațiilor” cu vecinul său „în lunile următoare”.
Reluarea legăturilor dintre Armenia și Azerbaidjan
În același timp, el a dezvăluit un proiect „Crucea păcii”. Acesta are rolul să redeschidă legăturile rutiere și feroviare care au fost blocate timp de decenii pe fondul conflictului mocnit cu Azerbaidjanul și aliatul său apropiat, Turcia.
Anunțul vine la doar câteva săptămâni după ce Azerbaidjanul a lansat o ofensivă fulgerătoare. Scopul a fost preluarea controlului asupra regiunii Nagorno-Karabah. Cele două părți se luptă pentru acest lucru de la căderea URSS. Se estimează că aproximativ 100.000 de etnici armeni care trăiesc în acest teritoriu muntos au fost forțați să își părăsească locuințele. Asta în momentul în care statul lor separatist nerecunoscut s-a prăbușit după 30 de ani de autonomie de facto.
Marți, 24 octombrie, ministrul azer de externe Jeyhun Bayramov a declarat că acțiunea militară decisivă înseamnă că acum există „șanse reale pentru încheierea unui tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia într-o perioadă scurtă de timp”.
Forța nu va fi folosită
În același timp, șeful politicii externe a Azerbaidjanului a declarat că țara sa nu intenționează să folosească forța pentru a cuceri teritoriul de dincolo de granița recunoscută la nivel internațional. Asta în ciuda afirmațiilor că un nou conflict privind rutele de transport ar putea fi iminent.
Eforturile anterioare de mediere între cele două foste republici sovietice de către SUA, UE și Rusia nu au reușit să prevină violențele în trecut. Discuțiile pe teme precum conectivitatea transporturilor și demarcarea frontierei au ajuns în impas.
„Timp de mulți ani, conflictul armeano-azerbaidjanian a fost principalul obstacol în calea integrării regionale. De asemenea și a utilizării întregului potențial al Caucazului de Sud”, a declarat Vasif Huseynov, șef de departament la think tank-ul AIR Center din Azerbaidjan. „Au crescut enorm costurile proiectelor regionale. Atât cele de conectivitate, cât și cele ale conductelor de energie. Acesta este unul dintre motivele pentru care este în interesul Baku să pună capăt acestui conflict”.
Fără așteptări
Cu toate acestea, așteptările sunt mai atenuate la Erevan, potrivit lui Tigran Grigoryan, șeful Centrului regional pentru democrație și securitate din Armenia.
„Se acordă prea multă importanță tratatului de pace”, a spus el. „Pentru mine este evident că tratatul nu este sfârșitul niciunui proces. Și, chiar dacă se semnează ceva, Azerbaidjanul va continua să urmărească o abordare maximalistă. Va continua și să facă presiuni asupra Armeniei pentru a obține tot ceea ce dorește din acest proces”.
Luna trecută, Pashinyan a declarat că trupele rusești de menținere a păcii au eșuat în Nagorno-Karabah. A adăugat că este timpul să rezolve problemele cu vecinii țării sale în mod direct. Asta în loc să depindă de sprijinul Moscovei. Într-un interviu acordat miercuri, 25 octombrie, el a reiterat necesitatea de a „diversifica relațiile noastre în domeniul securității”. A dat de înțeles că nu mai vede un scop pentru bazele militare rusești de pe teritoriul armean, informeazp politico.eu
