Posibila schimbare în ceea ce privește investițiile cheie ale Chinei vine în contextul în care Berlinul îndeamnă Beijingul să diminueze tensiunile cu Taiwanul.
Planul controversat al cancelarului german Olaf Scholz de a vinde părți dintr-un terminal de containere din Hamburg către China a fost aruncat în incertitudine după ce autoritățile de securitate ale țării au declarat instalația drept „infrastructură critică”.
Ce înseamnă infrastructură critică pentru China
Înainte de o vizită de stat la Beijing anul trecut, Scholz a făcut presiuni puternice pentru ca companiei chineze de stat Cosco să i se permită să cumpere o participație minoritară în terminalul Tollerort din portul Hamburg, trecând peste îngrijorările și obiecțiile mai multor miniștri din propriul guvern.
Cu toate acestea, o clasificare bruscă a terminalului ca „infrastructură critică” de către Oficiul Federal pentru Securitatea Informațiilor din Germania înseamnă că Berlinul trebuie să reevalueze acordul și ar putea ajunge să îl interzică. O investigație comună a posturilor publice germane de radio și televiziune WDR și NDR, precum și a cotidianului Süddeutsche Zeitung, a raportat prima dată noua evaluare a securității.
„Deoarece condițiile prealabile s-au schimbat, noi… examinăm efectele asupra situației generale în zona noastră de responsabilitate”, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Ministerului german al Economiei în cadrul unei conferințe de presă obișnuite.
Dezvăluirile noii evaluări de Securitate
Noua evaluare de securitate este semnificativă, deoarece chiar și apărătorii aprigi ai acordului portuar, cum ar fi primarul social-democrat al orașului Hamburg și aliatul apropiat al lui Scholz, Peter Tschentscher, au susținut în mod repetat că Chinei nu i se va acorda și nu ar trebui să i se acorde acces la infrastructura critică. Logica încurajării investițiilor chinezești este că acele porturi ar fi apoi favorizate de transportatorii chinezi care își desfășoară activitatea acolo.
Achiziția de la Tollerort face parte dintr-o strategie mai amplă a Beijingului de a obține controlul asupra infrastructurii critice pentru inițiativa sa comercială Belt and Road, o rețea de conexiuni de transport menită să lege fabricile chinezești de piețele occidentale bogate.
Cosco deține deja participații în cele mai mari două porturi din Europa, Rotterdam și Anvers, în timp ce controlează, de asemenea, portul Pireu din Atena și se află în spatele unui proiect de extindere a unui terminal feroviar interior la Duisburg, unde se întâlnesc râurile Ruhr și Rin, care este un punct central pentru transportul de mărfuri pe uscat care sosesc de la centrele industriale din China.
Abordarea potențial mai strictă a Berlinului față de Beijing vine în contextul în care Europa se străduiește să facă față consecințelor unui interviu acordat de președintele francez Emmanuel Macron pentru POLITICO, în care Macron a declarat că UE nu ar trebui să fie „urmașii Americii” și să se lase „prinsă” în tensiunile dintre SUA și China în legătură cu Taiwan.
În timp ce un purtător de cuvânt al guvernului german a refuzat să comenteze interviul lui Macron, un purtător de cuvânt al ministerului de externe a lansat un apel către China pentru a detensiona tensiunile cu Taiwanul și a criticat cel mai recent exercițiu militar al Beijingului în apropierea națiunii insulare.
„Ne așteptăm ca toate părțile din regiune să contribuie la pace. Acest lucru se aplică în egală măsură și Republicii Populare Chineze”, a declarat purtătorul de cuvânt, adăugând: „Și ni se pare că acțiuni precum gesturile militare amenințătoare sunt contrare acestui obiectiv și, de fapt, cresc riscul unor ciocniri militare neintenționate”.
