Un proiect legislativ prezentat în Camera Deputaților miercuri propune majorarea pragului electoral de la 5% la 7% și eliminarea pragului alternativ pentru UDMR, care permitea partidului să intre în Parlament dacă obținea un prag de 20% în patru județe. Depușii Radu Cristescu (PSD) și Adrian Cozma (PNL) au depus acest proiect și au justificat nevoia de „stabilitate politică” în expunerea de motive.
În plus, proiectul de lege propune și o creștere a pragului electoral pentru alianțele electorale sau politice, care ar trebui să obțină cel puțin 10% din voturi, în comparație cu pragul actual de 8% prevăzut de lege. Această modificare ar avea un impact direct asupra UDMR, care ar fi eliminat din Parlament, conform unei analize efectuate de Asociația Mikó Imre.
Comunitatea maghiară, deranjată
„Acest lucru ar crea probleme foarte mari pentru UDMR, care obține de obicei în jur de 6% din voturi, și ar împiedica comunitatea maghiară să își trimită reprezentanții politici în legislativul românesc. PSD și PNL spun că „doresc să creeze mai multă stabilitate în România, să reducă fragmentarea spectrului politic”, însă dacă acest proiect de lege va fi votat în Parlament, atunci înseamnă eliminarea UDMR din sfera politică românească.
Cu un an înainte de alegeri, membrii comunității maghiare consideră acest demers unul extrem de ostil, care îi împiedică pe membrii comunității maghiare să facă parte din legislativul românesc, dar și pe cei din UDMR să facă parte în viitor din guvernul României”, se arată într-o analiză realizată de Asociația Mikó Imre.
În ultimii 20 de ani, alegerile pentru Camera Deputaților și Senat au condus la o fragmentare politică semnificativă, susțin aceștia. Această situație a complicat formarea unor majorități parlamentare stabile, care să asigure atât stabilitate politică, cât și guvernamentală. De exemplu, doar în ultimele două legislaturi, respectiv în perioada 2016-2020 și 2020-2024, Parlamentul României a aprobat învestirea a șapte guverne diferite. Prin urmare, durata medie a unui guvern a fost de aproximativ un an, scrie G4Media.
Instabilitate politică și guvernamentală
„Această instabilitate politică și guvernamentală a avut consecințe și asupra stabilității economice, asupra viziunii privind implementarea politicilor cu finanțare externă nerambursabilă, precum și asupra relațiilor politice și economice externe.
Având în vedere faptul că, în anul 2024, vor avea loc alegeri la termen pentru Camera Deputaților și Senat și că, în actualul context internațional România are nevoie de stabilitate politică și economică pentru următorul ciclu electoral, propunem următoarele modificări legislative:
– majorarea pragului electoral de la 5% la 7% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional pentru a asigura formarea unor majorități stabile și stabilitate guvernamentală;
– eliminarea unei prevederi discriminatorii din cuprinsul articolului 94, alin.(2), respectiv coexistența unui alt prag (”20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali”), în condițiile în care senatorii/deputații reprezintă, potrivit Constituției României (art.61), reprezintă în integralitate poporul român, nu doar în 4 circumscripții electorale”.
