Infofinanciar > Lumea la zi > Tusk a promis o revoluție. Schimbările sunt dificile, totuși
Lumea la zi

Tusk a promis o revoluție. Schimbările sunt dificile, totuși

Tusk a promis o revoluție. Schimbările sunt dificile, totuși
sursa foto: arhivă

Donald Tusk le-a promis susținătorilor săi o revoluție. Se pare, însă că o schimbare rapidă este dificilă într-o țară profund divizată.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a ajuns la putere în decembrie anul trecut. Totul pe un val de promisiuni de a readuce Polonia în UE și de a anula aproape tot ceea ce predecesorii săi din partidul populist Lege și Justiție (PiS) au făcut în ultimii opt ani.

Însă, după șase luni, liderul polonez învață că nu este atât de ușor să ștergi ani de politici naționaliste și de clientelism. Se luptă în mod constant cu un PiS revigorat care dorește să revină în alegerile europene care se apropie cu pași repezi.

Tusk s-a străduit să găsească un consens în cadrul coaliției sale diverse. Aceasta unește în mod ciudat stânga și dreapta cu partidul centrist al lui Tusk. Încetinește, astfel acțiunile în toate domeniile, de la avort la criza climatică. De asemenea, Tusk a îndulcit o parte din retorica favorabilă UE din campania sa. S-a opus Bruxelles-ului în probleme precum agricultura și migrația.

Între timp, prim-ministrul încă se luptă cu rămășițele PiS. Lupta se duce în instituții precum Tribunalul Constituțional, o instanță de top, și Palatul Prezidențial. Președintele Andrzej Duda, aliniat la PiS, este hotărât să arunce nisip în angrenaje până în ultima sa zi de mandat.

Nici campania electorală permanentă nu ajută.

Alegerile europene din iunie și alegerile prezidențiale din Polonia de anul viitor vor pune liderii partidelor de coaliție unii împotriva altora.

„Alegătorii simt din ce în ce mai mult că guvernului îi lipsește o agendă pozitivă, în același timp în care își pierd interesul față de eforturile sale de a regla conturile cu PiS”, a declarat Aleks Szczerbiak, profesor la Universitatea Sussex din Marea Britanie.

Cu toate acestea, Tusk se ține de strategia care l-a propulsat la putere. Să facă totul în jurul PiS.
Liderul polonez și-a intensificat recent atacurile. A catalogat în esență PiS drept colaboratori ai Rusiei.

„Rusia înseamnă ostilitate față de Occident, în special față de Uniunea Europeană, dispreț față de statul de drept și față de toate minoritățile, politizarea economiei și a mass-mediei, stat corupt, religie în slujba guvernului și dominația serviciilor speciale”, a declarat Tusk la începutul acestei luni. „Deschideți ochii și căutați similitudini”.

Tusk va investiga influența rusă

Tusk reactivează chiar o comisie specială care va investiga influența rusă în Polonia. Mișcarea a venit la doar câteva săptămâni după ce un judecător polonez de rang înalt cu legături cu PiS a dezertat în Belarus, aliat al Rusiei. Mai multe alte eforturi de investigare a posibilei corupții a PiS în parlamentul polonez sunt, de asemenea, în curs de desfășurare. Nu au dat încă rezultate, însă.

Între timp, progresele în ceea ce privește promisiunile legislative interne au fost în stagnare.

Cea mai evidentă problemă este avortul. Inițial, partenerii de coaliție ai lui Tusk au prezentat propuneri care se exclud reciproc. Asta pentru a ușura legile hiper-restrictive ale Poloniei privind avortul. Proiectele au fost trimise la o comisie parlamentară specială pentru a găsi un compromis. Acest lucru rămâne o sarcină dificilă, având în vedere disparitățile dintre ceea ce se află pe masă.

Nu este vorba doar de avort. Guvernul Tusk decide încă ce să facă cu un proiect ambițios de aeroport central lângă Varșovia, promovat de PiS. Și a recunoscut că prima centrală nucleară din Polonia – un alt mare proiect al PiS – va suferi o amânare. Criticii au sărit la atac, susținând că Tusk frânează ambițiile Poloniei de a se dezvolta în cadrul UE.

În altă parte, guvernul a luat doar măsuri minime pentru a reduce prețurile exorbitante ale locuințelor. A fost o propunere a aripii de stânga a coaliției de a stimula construcția de locuințe publice obținând puține rezultate.

Răfuială la Bruxelles

Chiar și apropierea promisă de Tusk cu Bruxelles a fost mai rece decât se aștepta.

După ce inițial a proclamat că zilele Poloniei au luat sfârșit, guvernul lui Tusk a căzut curând în lupte interne pe această temă. Ulterior, acesta a făcut un pas înapoi în ceea ce privește Legea UE privind refacerea naturii. Acesta reprezintă un pilon esențial al eforturilor de salvare a terenurilor și apelor degradate, contribuind astfel la înghețarea proiectului de lege.

Ulterior, Tusk s-a aliniat cu criticul nr. 1 al UE, premierul ungar Viktor Orbán. S-au opus unui acord de distribuire mai uniformă a migranților în cadrul blocului, promițând să obțină o excepție pentru Polonia.

De asemenea, el a denigrat un impuls în curs de a schimba procesul decizional al UE. Un lucru despre care marile puteri ale UE spun că trebuie să se întâmple pentru ca blocul să rămână funcțional și relevant.

„Orice încercare de a modifica tratatele împotriva intereselor noastre este exclusă”, a declarat Tusk la scurt timp după preluarea mandatului.

În Polonia, comentariile au fost văzute ca perpetuând „false suspiciuni că poate că este vorba de fapt de a ne lua o parte din suveranitate”, potrivit Karolinei Borońska-Hryniewiecka, profesor de științe politice la Universitatea din Wrocław.

Modelul nu a trecut neobservat.

„În ceea ce privește migrația, Green Deal sau reforma instituțională a UE, Tusk a fost foarte conservator, ceea ce cred că ar putea îngreuna lupta guvernului său pentru o poziție la care Polonia aspiră acum în UE”, a declarat Piotr Buras, care conduce biroul din Varșovia al Consiliului European pentru Relații Externe.

„Sper că este vorba doar de prudență înainte de alegeri”, a spus Buras.

Acestea fiind spuse, Tusk nu a renunțat complet la promisiunile sale de a lega Polonia mai aproape de Europa. Buras a remarcat că a convins o Polonie cândva sceptică la ideea de „apărare europeană comună”. A reînviat gruparea Triunghiul de la Weimar, formată din Polonia, Germania și Franța, care a devenit aproape inactivă sub PiS.

În cele din urmă, însă, oamenii ar fi putut trece cu vederea faptul că Tusk „nu a fost niciodată un federalist al UE și pare puțin probabil să facă presiuni pentru o mai mare integrare”, a spus Buras.

Tusk argumentează

În apărarea sa, Tusk argumentează că guvernul său a crescut salariile în educație și în serviciile publice. Mai spune că a smuls mass-media publică poloneză de sub controlul PiS.

Și, mai ales, Tusk a început procesul dificil de anulare a reformelor PiS. Despre ele UE a spus că au erodat sistemul judiciar independent al Poloniei. Eforturile lui Tusk au determinat Bruxelles-ul să redeschidă robinetul de bani al UE. Au eliberat miliarde de dolari care erau înghețate ca o pârghie asupra țării.

Polonia a primit recent prima plată. Este vorba de o sumă considerabilă de 6,3 miliarde de euro sau 27 de miliarde de złoty – din fondul UE de redresare în caz de pandemie. Se așteaptă ca acești bani și alte plăți ale UE să contribuie la creșterea economică a Poloniei la cel puțin 4 % în acest an și chiar mai mult în 2025.

Prima alegere

Deocamdată, însă, tot ceea ce contează sunt alegerile europene.

La începutul acestei luni, Tusk și-a remaniat guvernul. A eliberat din funcție patru miniștri-cheie pentru ca aceștia să se poată concentra pe candidatura la Parlamentul European.

Acești oficiali – Borys Budka, care a supervizat activele statului, Marcin Kierwiński, fostul ministru de interne, Bartłomiej Sienkiewicz, fostul ministru al culturii, și Krzysztof Hetman, fostul ministru al tehnologiei – sunt acum așteptați în general să meargă la Bruxelles ca membri ai Parlamentului aliniat de Tusk.

„Tusk vrea să pună în picioare figuri de profil înalt pentru a încerca să ridice miza alegerilor, pentru a-i convinge pe susținători că este foarte important să se prezinte la vot, deoarece este îngrijorat că aceștia sunt mai puțin motivați decât susținătorii PiS”, a declarat Szczerbiak.

PiS pune în teren fuguri înalte

De asemenea, PiS pune în teren figuri de profil înalt pentru a atrage atenția asupra alegerilor.

Este vorba despre cei doi foști parlamentari polonezi, Mariusz Kamiński și Maciej Wąsik.  Aceștia au fost condamnați și încarcerați pentru abuz de putere înainte de a fi grațiați de Duda. Apoi, mai sunt controversatul fost șef al companiei publice de media din Polonia, Jacek Kurski, și directorul executiv destituit al companiei petroliere de stat Orlen din Polonia, Daniel Obajtek. Cel din urmă a fost recent legat de o afacere petrolieră ratată de 1,6 miliarde de zloți.

PiS speră că o victorie în alegerile europene îi va catapulta spre următoarele alegeri cruciale din Polonia. Președintele Poloniei poate să se opună prin veto legislației și să îngreuneze viața guvernului. În cazul în care PiS va învinge, aceasta ar face să deraieze practic agenda lui Tusk.

Sondajul de opinie al POLITICO arată că partidul Coaliția Civică a lui Tusk se află la egalitate cu PiS la 32%. Partenerii de coaliție ai lui Tusk se află la 12 la sută și, respectiv, 9 la sută.

Buras l-a avertizat pe Tusk să nu se aventureze prea mult în scepticismul față de UE în campania electorală.

„Este lipsit de viziune și contraproductiv pentru că, în cele din urmă”, a spus el, „Tusk nu va depăși niciodată PiS în retorica anti-UE”, arată Politico.