Totul despre economia Islandei. Un model de urmat: țara din Europa în care băncile servesc populația și nu invers

Islanda este o țară unică, cu caracteristici ce o diferențiază de restul. Acest lucru este reflectat de către societatea și economia Islandei. În primul rând, Islanda are o economie mixtă, cu un nivel ridicat de comerț liber și intervenție guvernamentală. În plus, Islanda este una din țările Europei, care încă nu fac parte din Uniunea Europeană.

Astfel, Islanda are propria bancă centrală și propria monedă, coroana islandeză. Fiind un paradis natural, cel mai mare sector de export al Islandei este turismul, care reprezintă peste 10% din PIB-ul său și 42% din exporturi.

Anul 2020, an problematic pentru economia Islandei

Economia Islandei și-a revenit aproape complet după o scurtă, dar bruscă, contracție a PIB-ului în 2020. S-a înregistrat o creștere economică de 5,9% în 2022. Aceasta a fost accelerată de redresarea rapidă a sectorului turismului și de consumul privat robust.

În pofida unei creșteri considerabile a exporturilor, în parte datorită exporturilor record de pește de crescătorie, contul curent a fost încă negativ în al doilea trimestru din 2022. Poziția investițională internațională netă a Islandei rămâne solidă și a măsurat un nivel pozitiv de 24% din PIB la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2022.

Inflația pe 12 luni măsurată prin IPC( nr. indicele prețurilor de consum) a scăzut pentru a doua lună consecutiv în 2022, situându-se la 9,3% în septembrie. Inflația mai mică poate fi pusă pe seama încetinirii creșterii prețurilor la locuințe, care au determinat inflația în ultimul an. Evoluția inflației indică faptul că acțiunile BIC, cum ar fi creșterea ratelor dobânzilor, au avut un oarecare succes. Cu toate acestea, este previzibil că inflația nu va atinge curând nivelurile țintă.

Dimensiunea sistemului financiar a crescut considerabil în 2021, nu numai în termeni absoluți, ci și în raport cu PIB-ul. Activele sistemelor financiare se află în cea mai mare parte în mâinile băncilor și ale fondurilor de pensii, în condițiile în care, aceste din urmă active reprezintă 43% din totalul activelor din sistemul financiar.

Insolvențele limitate și în scădere ale întreprinderilor și gospodăriilor sugerează că sistemul financiar nu numai că este solid, dar și că se îmbunătățește în continuare, lucru susținut și mai mult de rata creditelor neperformante în scădere a băncilor. Această rată se află la cel mai scăzut nivel din punct de vedere istoric.

De 20 de ani aproape la fel…

Economia Islandei se diversifică din ce în ce mai mult, dar compoziția PIB-ului nu s-a schimbat drastic în ultimii 20 de ani. O diferență notabilă este contribuția contractată a activităților de producție și agricultură la economia Islandei. Contribuția industriei turismului a fost scăzută anul trecut, în comparație cu anii precedenți, când contribuția sa la PIB a fost de 8% în 2019.

Islanda ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, astfel acesta ocupa locul 10 în topul economiilor mondiale din această perspectivă. Statul s-a bucurat de o rată de creștere puternică în ultimele trei decenii.

Economia Islandei este o economie deschisă cu venituri ridicate care combină o piață liberă cu un stat asistențial la care se face referire uneori ca fiind modelul nordic. Deși venitul pe cap de locuitor este ridicat, valoarea anuală a produsului intern brut înregistrată în 2022 a fost de 21,9 miliarde de dolari. Acest lucru califică Islanda ca fiind cea mai mică economie din OCDE (nr. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

Islanda a parcurs un drum lung din punct de vedere economic, aceasta fiind una dintre țările Europei Vestice extrem de sărace. A crescut rapid, deși în o manieră turbulentă, deoarece prețurile și instabilitatea monetară au fost probleme grave în secolul XX.

Economia Islandei, gata pentru o încetinire

Economia Islandei era pregătită pentru o creștere puternică în 2022 datorită revenirii turiștilor străini, chiar dacă sub nivelul de dinaintea pandemiei. Pe lângă turism, economia Islandei a beneficiat de exporturi puternice în domeniul pescuitului și al produselor din aluminiu, care sunt vândute relativ ieftin în comparație cu mărfuri de export datorită costurilor locale de energie/producție mai mici. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că Islanda este independentă de piața europeană a gazelor.

Chiar și consumul privat a rămas ridicat în vara și toamna anului 2022, lucru ce a fost reflectat de încrederea pozitivă de durată a consumatorilor. Inflația a ajuns la nivelul de 9,3% în noiembrie 2022, acesta fiind unul dintre cele mai ridicate din 2009 încoace.

Atunci, Islanda s-a confruntat cu o recesiune uriașă după criza financiară. Cu toate acestea, nu este de așteptat ca această dinamică puternică să continue și pe parcursul anului 2023. Principalul risc pentru economia Islandei în acest an este reprezentat de încetinirea creșterii economice în Europa de Vest în prima parte a anului 2023.

În ultimul trimestru al lui 2022 și în primul din 2023, numărul turiștilor a scăzut într-o oarecare măsură din cauza deteriorării puterii de cumpărare pe ambele maluri ale Atlanticului. Astfel, oamenii nu își mai pot permite vacanțe la costuri mai mari.

În plus, exporturile de bunuri vor cunoaște o creștere mai slabă din cauza scăderii cererii globale, în special din partea partenerilor comerciali europeni dominanți. Presiunile inflaționiste, care sunt în mare parte importate, deoarece majoritatea produselor de consum și de echipament sunt produse în străinătate, vor rămâne un subiect important în 2023.

Anul 2023, un an al incertitudinilor

Dinamica inflaționistă va încetini probabil, deoarece prețurile vor continua să crească, dar nu la fel de rapid ca în 2022. Din cauza scăderii continue a puterii de cumpărare, creșterea consumului a scăzut în lunile de iarnă din 2022. Cu toate acestea, o anumită putere de cumpărare ar putea fi restabilită prin intermediul unei creșteri salariale în anul 2023,  majorare determinată de acordurile colective. Datorită evoluției puternice și durabile a pieței forței de muncă, sindicatele se vor afla într-o poziție de negociere foarte bună în 2023.

În timp ce, acest lucru va alimenta din nou așteptările inflaționiste, banca centrală contracarează și a majorat de șase ori ratele dobânzii cheie în 2022, de la 2% la 6%.

Se așteaptă ca banca centrală să efectueze noi majorări în 2023, în pofida faptului că acestea au atins deja cel mai ridicat nivel de la criza piețelor financiare din 2009. Ratele mai mari ale dobânzilor vor continua să cântărească asupra investițiilor și activităților de construcții ceea ce va crea un risc potențial în ceea ce privește piața imobiliară, deoarece costurile de finanțare sunt semnificative. În plus, sprijinul din partea guvernului va rămâne modest, deoarece măsurile statului pentru a face față inflației ridicate sunt limitate.

Rata ridicată a datoriei publice rămâne o preocupare

În 2022, balanța de cont curent a rămas deficitară, în pofida redresării puternice a turismului și, odată cu aceasta, a excedentului comercial al serviciilor. Principalul motiv este deficitul balanței comerciale de bunuri, care s-a îmbunătățit ușor, deoarece creșterea volumului exporturilor de bunuri legată de relansarea cererii interne a fost compensată de o majorare a prețurilor de import.

În plus, balanța veniturilor primare, balanța veniturilor din investiții, a rămas deficitară, deoarece investițiile străinilor în Islanda au avut rezultate mai bune decât investițiile islandeze în străinătate, în special din cauza deteriorării piețelor financiare din Statele Unite și Europa.

În 2023, această situație va continua, cu excepția faptului că fluxul de turiști va fi mai mic, astfel încât excedentul balanței serviciilor va fi mai mic, iar deficitul balanței comerciale cu bunuri va fi mai mare din cauza cererii mai mici din străinătate. Deficitul public va continua să scadă în 2023 datorită măsurilor de sprijin limitate legate de inflația ridicată.  Acest lucru ar trebui să fie suficient pentru a reduce datoria publică la aproximativ 72% din PIB în 2023, ceea ce este încă peste nivelul mediu din 2017-2020.

Cu toate acestea, nu a fost întotdeauna așa. În 2008, economia Islandei a intrat într-o recesiune profundă, ca urmare a crizei financiare mondiale. Piața bursieră a scăzut cu 95%, iar întregul sector bancar a fost epuizat în câteva zile. Islanda a devenit un exemplu la nivel internațional, deoarece nu a fost salvată. După acest incident, au apărut noi bănci cu reglementări noi, ceea ce a conferit Islandei un loc privilegiat alături de acele țări ale căror bănci există pentru a servi populația și nu invers.

De atunci, economia Islandei a crescut cu peste 35%. Deși 2020 nu a fost un an bun pentru economie din cauza închiderilor forțate pe care le-a declanșat criza COVID, economia Islandei a dat semne pozitive imediat după, iar pentru 2023 se așteaptă o revenire substanțială.