Președintele Institutului Național de Statistică, prof. univ. dr. Tudorel Andrei, a vorbit în cadrul unui conferinței „Îmbătrânirea populației rezidente, un fenomen greu de oprit”, realizate în parteneriat de INS și Biblioteca Academiei Române, despre consecințele exodului românilor în străinătate.
Migrația internațională a contribuit în diferite grade la scăderea populației locale de-a lungul unei perioade de treizeci de ani.
Care sunt consecințele scăderii populației
Migrația internațională a fost principalul factor al pierderii de populație din România în faza inițială a tranziției. Cu toate acestea, doar între 2003 și 2011, migrația internațională a reprezentat peste 75% din scăderea populației rezidente. În schimb, în ultimii 10 ani, populația rezidentă a scăzut ca urmare a unei scăderi a numărului de nașteri și a unei creșteri importante a numărului de decese. Aproape 645 de mii de persoane au murit mai multe decât s-au născut între 2012 și 2021, iar 423 de mii de persoane mai puține au locuit acolo ca urmare a migrației străine.
Potrivit președintelui INS „Majoritatea persoanelor care au plecat în străinătate au fost tinerii, persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 de ani. Rezultatul este nu numai reducerea populației rezidente, ci faptul că au început să apară copiii născuți din părinții români în străinătate. În perioada 2002-2021 s-au născut în străinătate este 360.000 de copii și au fost înregistrați în România, mai sunt și alții dar care nu au fost înregistrați deci, noi nu avem aceste evidențe. Observăm că la nivelul ultimilor ani, aproape 20% din numărul de născuți fiind înregistrați în România erau copiii născuți în străinătate. Acesta este un rezultat al migrației pe care am avut-o la începutul anilor anilor 2000. ”, spune președintele INS.
De ce pleacă românii din țară
În ultimii ani, migrația nu și-a lăsat atât de puternic amprenta, comparativ cu începutul anilor 2000 „Dacă în perioada 2003-2011 migrația naturală a influențat cu 75% reducerea populației rezidente, în perioada 2012-2021 migrație internațională nu a reprezentat decât 40% din reducerea populației. Pe tot parcursul perioadei de tranziție 1990- 2021 migrația Internațională a redus populația rezidentă cu 70% și factorul natural cu aproape 30%.”, spune Tudorel Andrei.
Motivele migrației variază de la individ la individ, însă, în principal, românii părăsesc țara din considerente economice. Sociologul Mircea Kivu a realizat portretul emigrantului român, susținând că „Ca profil, emigrantul român este un om tânăr, nu neapărat necalificat. Căpşunarii au fost un fenomen caracteristic primului deceniul de după 1989. Acum, pleacă foarte mulţi oameni calificaţi, cu studii superioare, care nu se pot realiza în România. Pleacă şi foarte mulţi studenţi şi chiar elevi. Sigur că motivul principal este cel economic. E clar, oamenii pleacă pentru că pot câştiga mai bine. Dar mai sunt şi alte motive ale plecării masive. Perspectiva de a face performanţă în carieră, de a se împlini profesional. Aici, mulţi se simt plafonaţi”,potrivit Adevărul.
