Info

Speranță în cazul bolilor neurodegenerative! Dr. Nils Thoennissen: ”Celulele stem, rezultate de succes în cazul Alzheimer”

dr. nils thoennissen sursa foto arhiva personală
dr. nils thoennissen sursa foto arhiva personala

Placenta poate fi benefică atât pentru bebeluș, cât și pentru ȋntreaga sa familie, chiar și după naștere, datorită numărului mare și diversității de celule stem. Acestea pot contribui la tratamentul unor boli degenerative și a mai multor forme de cancer, a susținut medicul german Nils Thoennissen, ȋn cadrul celei de-a 10 a ediții aniversare a Congresului Societății Române de Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie.

Cu mai mult de 20 de ani de experiență în medicină și peste 14 ani de experiență clinică în hemoterapie, inclusiv transfuzii de sânge și transplant de celule stem, Dr. Thoennissen este specialist internațional în cancer, boli degenerative cronice și medicină regenerativă, cu o teză de doctorat în cercetare neurologică, notată cu ,,summa cum laude”.

Într-un interviu acordat infofinanciar, întrebat despre interesul pentru placentă, medicul a declarat că aceasta „este percepută de medici și de pacienți drept „deșeu medical”, deoarece ei cred că după naștere nu mai este utilă. Ȋnsă, cercetătorii din lumea medicală manifestă un interes din ce în ce mai mare cu privire la acest organ, după ce au descoperit că este bogat ȋn celule stem capabile să repare orice tip de țesut și să creeze viață. Până la urmă, aceste celule au reușit să întrețină nouă luni de sarcină, să dezvolte organe și să aducă pe lume un copil sănătos.”

De asemenea, el a vorbit despre tipurile de celule stem și beneficiile acestora, susținând că: „Dacă ne uităm doar la celulele stem, există mai mult de cinci tipuri care se află în placentă și care au scopuri diferite. Cele mai interesante sunt celulele mezenchimale, numite și celule stromale, care sunt pluripotente. Studiile asupra celulelor stem mezenchimale (MSC) au scos în evidență modul în care acestea pot fi utilizate în diverse aplicații clinice, cum ar fi terapiile imunomodulatoare (de exemplu, prevenirea reacției „grefă contra gazdă” sau tratamentul bolii Crohn) și în terapiile de înlocuire celulară pentru țesuturile mezenchimale, cum ar fi osul și cartilajul.  Acesta este cel mai bun lucru care poate fi obținut pentru medicina regenerativă și ingineria tisulară. Dar, în placentă există și celule care nu sunt celule stem, precum celulele T, care pot fi utilizate pentru tratarea bolilor autoimune și cancerului.”

Cum pot fi tratate bolile degenerative

Întrebat despre proprietățile acestor celule, Dr. Nils Thoennissen a declarat că „Potențial, orice tip de boală degenerativă poate fi tratată, inclusiv îmbătrânirea. În cazul în care aveți un organ care nu funcționează bine, fie că este vorba de rinichi, creier, plămâni, măduvă osoasă, sau plămâni, celulele din placentă pot contribui la îmbunătățirea calității vieții, la reducerea inflamației și la recuperare. Mai mult, studiile clinice au înregistrat rezultate de succes și în bolile neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, accident vascular, autism și scleroză multiplă.

Este important de știut că placenta este încă experimentală, astfel că există o sumedenie de studii clinice. Specialiștii preconizează că în aproximativ 5-8 ani primele produse din placentă vor intra pe piață. Tratamentele vor fi aprobate probabil la nivelul bolilor autoimune și cancerului pentru că acolo există o nevoie presantă de inovații. Acest tip de tratament va fi ușor de obținut odată ce va fi aprobat, depinde în principal de țară”.

,,Lumea medicală trebuie să se concentreze pe placentă, pentru că acesta este viitorul”

Dr. Thoennissen a insistat pe importanța informării mamelor cu privire la păstrarea sau donarea placentei: „Este important ca mamele să fie informate cu privire la posibilitatea recoltării placentei la naștere și stocării sale, precum și a beneficiilor pe care aceasta le poate aduce. Trebuie să știe că ea poate fi folosită chiar pentru tratamentul copilului său, ȋn cazul ȋn care acesta va dezvolta anumite boli grave. Este responsabilitatea medicilor ginecologi și obstetricieni să le ofere aceste informații. Lumea medicală trebuie să se concentreze pe placentă, pentru că acesta este viitorul.”

Mai mult, acest tratament nu presupune riscuri majore. Medicul a explicat că: „Celulele din placentă și din cordonul ombilical sunt imature, deci nu știu încă ce înseamnă un sistem imunitar, sistemul dumneavoastră imunitar nu le recunoaște. Dacă vă uitați la toate studiile, nu există niciun caz de respingere a grefei de către gazda sa, în cazul tratamentului, deci nu există efecte secundare pe termen lung, ci doar efecte secundare ușoare sau moderate. Dacă se întâmplă, acestea sunt ușor de controlat, de exemplu, în patru ani de studii clinice, doar trei pacienți au suferit reacții alergice. Personalul medical este pregătit să gestioneze această situație, tratamentul fiind simplu.”

Ȋntrebat despre legătura dintre clamparea ȋntârziată și recoltarea de celule stem la naștere, Dr. Nils Thoennissen a conchis că ,,această procedură  înseamnă o cantitate mai mică de celule stem din cordon disponibilă pentru stocare, dar nu are consecințe asupra placentei. Putem avea clampare ȋntârziată și suficiente celule stem stocate, dacă recoltăm placenta la naștere”.

Rezultatele tratamentului cu celule stem

Dr. Nils Thoennissen a dat și exemple de pacienți pe care chiar el i-a tratat prin transplant cu celule stem. Un astfel de exemplu este al unei fetițe în vârstă de 8 ani care a suferit o hemoragie cerebrală severă. În urma operațiilor și a câtorva săptămâni de stat la terapie intensivă, micuța a rămas cu hemiplegie completă pe partea stângă și multe crize epileptice în timpul zilei.  La un an după accident, pacientei i-au fost administrate de către Dr. Thoennissen 50 de milioane de celule per kg, intravenos. Rezultatul a fost unul uimitor: crizele de epilepsie au ȋncetat, brațul stâng, care era complet paralizat, a ȋnceput să fie funcțional, vorbirea s-a ȋmbunătățit cu 40%, micuța a ȋnceput să meargă, pe distanțe mai lungi de 1,5 km, iar comportamentul social s-a îmbunătățit semnificativ.

Un alt caz este al unei paciente de 29 de ani care a suferit un accident vascular cerebral ischemic sever la vârsta de 27 de ani, a stat opt luni conectată la aparate de terapie intensivă,  iar după comă a rămas cu afazie, orbire și hemiplegie pe partea stângă. Acum, la un an după tratamentul cu sânge din cordonul ombilical și-a recăpătat mobilitatea pe partea stângă, poate ridica greutăți, iar vorbirea și vederea s-au îmbunătățit considerabil.

Finalmente, medicul a vorbit despre un pacient care a fost diagnosticat cu autism și epilepsie la vârsta de 1 an. Deși a făcut zilnic fizioterapie și terapie comportamentală, pe parcursul a doi ani, nu a reușit să ȋnregistreze niciun progres. Vorbirea micuțului era limitată la cuvintele ,,Mama”, ,,Tata” și ,,Gata”.  De asemenea, el avea de tulburări ale somnului, nu putea socializa și întreține contact vizual.

După tratamentul cu celule stem, copilul a reușit să doarmă timp de 10 ore, fără întrerupere.  La un an de la tratament, acum merge la grădiniță, ia lecții de ȋnot, iar cu ajutorul unui logoped, limbajul său este ȋntr-o continuă dezvoltare.