După patru luni de la implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR), românii continuă să se plângă că acesta le complică viața și uneori îi lasă fără banii cheltuiți. Mulți consumatori se confruntă cu probleme, cum ar fi refuzul aparatelor de a accepta ambalajele sau încărcarea excesivă a acestora.
Pentru a rezolva aceste situații, s-au sugerat diferite soluții. Cum ar fi manipularea delicată a sticlelor pentru evitarea mișcărilor bruște sau apelarea unui angajat al magazinului pentru asistență în cazul în care aparatul este plin. Este necesară schimbarea sacilor sau preluarea manuală a ambalajelor.
SGR le dă bătăi de cap românilor
Deși întâmpinăm dificultăți majore în implementarea sistemului, cu nemulțumiri atât din partea cetățenilor. Cât și din partea unor producători români care resping ideea acestuia. Se observă o creștere semnificativă a ratei de colectare a ambalajelor înregistrată de la o lună la alta. De exemplu, în prima lună, rata de colectare era sub 1%. În timp ce conform celei mai recente raportări efectuate de RetuRO, compania responsabilă de administrarea sistemului. Aceasta a crescut la 6%.
Cu toate acestea, începutul a fost marcat de dispute și procese, precum cele intentate de 16 producători de vin împotriva Guvernului României sau decizia Romaqua Group. Cel mai mare producător autohton de băuturi, de a ieși din Sistemul Garanție-Returnare (SGR).
„Cantitățile returnate au crescut de la 31.000 în decembrie 2023 la 2,2 milioane în ianuarie anul acesta, ajungând la peste 21 milioane în februarie. Numărul de ambalaje returnate va continua să crească exponențial, pe măsură ce va fi pusă pe piață o cantitate tot mai mare de ambalaje SGR de către producători. Cea mai mare cantitate a fost colectată în București (25% din total), urmat de Ilfov, Timiș, Brașov, Mureș”, spune Anca Severin, directoarea de comunicare RetuRO.
Acum există mai multe ambalaje marcate cu sigla SGR
Conform lui Raul Pop, manager de programe la Ecoteca, o organizație non-guvernamentală care se concentrează pe gestionarea deșeurilor, creșterea în cantitate a ambalajelor colectate nu este neapărat un semn că cetățenii s-au adaptat la sistemul SGR. Mai degrabă, acest fenomen indică o creștere a numărului de ambalaje reciclate, deoarece acum există mai multe ambalaje marcate cu sigla SGR.
„Este normal ca un sistem de asemenea anvergură să aibă nevoie de reglaje. Evoluția numărului de ambalaje puse pe piață și a celor recuperate este într-o creștere foarte accentuată, iar asta e o veste bună. Sunt optimist, SGR va schimba complet modul în care avem grijă de ambalajele goale, iar asta se va vedea direct în cantitățile reciclate. Mă aştept la o evoluție asemănătoare până prin toamnă, pentru că vara se vând mai multe băuturi. De-abia apoi vine proba adevărului, când marea majoritate a ambalajelor SGR vor fi deja pe piață și vom vedea câte nu se întorc goale la magazine”, explică Pop.
Cu câteva săptămâni în urmă, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a exprimat nemulțumirea cu privire la funcționarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR). A menționat că acesta nu respectă standardele pe care le-ar fi dorit, evidențiind problema infrastructurii insuficiente pentru colectare.
SGR-ul românesc este al doilea ca mărime în Uniunea Europeană
,,Mă aşteptam la mai mult, să ne mişcăm mai repede. Să nu mă sune comercianţi care să-mi spună că stau de-o săptămână cu sacii. Nu a venit nimeni să-i ia. Mă aşteptam să nu existe astfel de probleme care ţin exclusiv de viteza şi de modul în care noi ne facem treaba”, a afirmat el.
Întrebarea privind stadiul implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România stârnește opinii contradictorii. Între declarații optimiste legate de salturile semnificative în rata de colectare și preocupările exprimate de oficiali. Precum ministrul Mediului, referitoare la infrastructura de colectare insuficientă. Astfel, se pune în discuție dacă situația actuală este în conformitate cu așteptările sau reprezintă o altă „treabă românească”.
Este important de menționat că SGR-ul românesc este al doilea ca mărime în Uniunea Europeană. Este în linie cu adoptarea sa în mai multe alte țări membre. Cum ar fi Austria, Lituania, Letonia, Malta. Și recent Ungaria, care a implementat sistemul în ianuarie 2024, la fel ca și România.
Putem învăța din experiența altor state
Această adoptare vine în concordanță cu obiectivele europene pentru anii următori, inclusiv cu Directiva privind materialele de plastic de unică folosință, care impune ca toate recipiente să conțină cel puțin 25% material reciclat.
,,Fiecare SGR lansat în UE și în alte țări a avut particularități care țin de condițiile locale. De experiența pe care statele o aveau când au decis implementarea. Ce trebuie reținut și e foarte important este că SGR din România este al doilea ca mărime și impact din UE. Este evident că putem învăța din experiența altor state. Dar asta se întâmplă în timp mediu. Cel puțin doi-trei ani. Mai ales că mare parte din sistemele logistice de preluare a recipientelor. Dar și softul sunt soluții care funcționează cu succes în statele care au experiență de mai mulți ani”, explică Bogdan Constantinescu, directorul firmei de salubritate Brai Cata.
În ciuda progreselor înregistrate, România încă nu respectă în totalitate prevederile Hotărârii de Guvern care stabilește cadrul de funcționare SGR. Conform acestor prevederi, comercianții români ar fi trebuit să se înregistreze în sistem până la data de 28 februarie 2023 și să încheie contracte cu RetuRO, entitatea responsabilă de administrarea sistemului.
„Până în prezent, peste 70.000 de comercianți s-au înregistrat. Peste 30.000 au semnat contractul”, spune directoarea de comunicare a companiei, Anca Severin, conform hotnews.ro.
