Pe vremuri, lumea se încredea în semne – stele cu coadă, eclipse, ploi cu pești, valuri de lăcuste, animale cu două capete, cu toate prevesteau ceva. Astăzi lumea nu mai crede în semne, ci în indicatori și analiști economici. Dar și aceștia mai ratează uneori crizele, recesiunile, stagflațiile sau inflațiile. Și atunci apelează la indicii mai… neobișnuite.
Indicele zgârie-norilor este creația analistului imobiliar britanic Andrew Lawrence, care, în 1999, a conceput o teorie conform căreia construcția celor mai înalte clădiri din lume este demarată în ajunul unor crize economice, iar finalizarea lor semnalează declanșarea recesiunii.
Ideea că orice construcție a unui zgârie-nori care încearcă să stabilească un nou record prevestește o criză economică este greu de acceptat. La prima vedere doar, pentru că, dacă încep să se agrege și coreleze date, perspectiva se schimbă.
De obicei, proiectele ambițioase de tipul zgârie-norilor apar în perioadele de creștere economică ale țărilor gazdă, în care PIB-ul este pe plus, șomajul e scăzut, iar prețurile activelor fixe saltă și ele. Teoria lui Lawrence spune că, atunci când un proiect de tipul „cea mai înaltă clădire din…” obține finanțarea, de obicei economia respectivei țări este la apogeul evoluției ei din respectivul ciclu. Prin urmare, ceea ce urmează nu poate fi decât o inevitabilă fază de scădere economică, care fie s-a întâmplat, fie survine într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Cum se verifică teoria
Lawrence și-a lansat studiul „The Skyscraper Index: Faulty Towers” ca pe o glumă, de altfel și titlul făcea trimitere la o emisiune de comedie britanică din anii 1970. Analistul și-a argumentat teoria prin simpla comparare a datelor despre zgârie-norii construiți în Statele Unite, ignorând orice alte date statistice despre construcții. Pentru aceasta, s-a concentrat doar pe proiectele care au înregistrat recorduri, iar primul set de date pe care și-a verificat teoria a fost marea criză din 1907. Pe care a corelat-o cu construcția a doi zgârie-nori din New York care au doborât recorduri, Singer Building, finalizat în 1908, și Met Life Tower, în 1909.
Al doilea exemplu utilizat a fost crahul bursei de pe Wall Street din 1929 care a fost precedat la scurt timp de finalizarea construcțiilor Chrysler Building, Empire State Building și Trump Building (cunoscut și sub numele de 40 Wall Street).
A urmat apoi, prăbușirea pieței bursiere și criza petrolieră din 1973 corelată cu construcția turnurilor World Trade Centre și a Sears Tower. Conform teoriei, și criza financiară din Asia din 1997 a fost anunțată de construirea ansamblului Petronas Twin Towers din Kuala Lumpur, Malaezia, care dețin încă recordul mondial de cele mai înalte clădiri „gemene”.
Indicele face adepți
Conceptul a fost readus în prim-plan în 2005, când revista Fortune observa că mai multe corporații media investiseră în construcția unor zgârie-nori în Manhattan.
Recent, Barclays Capital a publicat un studiu care confirmă faptul că zgârie-norii construiți în ultimii 140 de ani sunt un indicator sigur al unor crize economice.
Ca argument este adus Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume a cărei construcție a început în 2004 și a fost inaugurată în ianuarie 2010. An în care Dubaiul a reușit să scape de o criză economică cu un împrumut de 10 miliarde de dolari de la vecinul Abu Dhabi. Barclays Capital consideră că există o legătură între problemele care se intensifică în China, care a înregistrat anul trecut prima încetinire economică, și faptul că 53% dintre noii zgârie-nori care se construiesc la nivel mondial sunt localizați în această țară.
Teoretic, dacă e să dăm crezare indicelui, ar trebui să ne bucure faptul că Sky Tower, cea mai înaltă clădire din țară, a fost dată în folosință acum 11 ani. Dar cum profilul seismic al României ar putea altera acuitatea datelor, nu putem fi siguri că am scăpat.
Nu ratați episodul următor!
Citiți mâine dimineață, în următorul episod al Serialului „Indicatori economici neobișnuiți”, ce vă poate învăța rujul despre evoluția… inflației!
