Chiar dacă încă este nou subiectul, satele inteligente există și în România. Spre exemplu, Ciugud din Alba este de aproape trei ani numit cel mai inteligent sat din România.
Totul a început când Guvernul României a dat startul unui studiu de caz care dezvoltă conceptul de smart village. De asemenea, și angajații Primăriei din localitate au dezvoltat programe de mentoring prin care învață și indrumă și alte comunități să implementeze soluții smart. Așa s-a ajuns ca o comunitate săracă din Hoghilag județul Sibiu, să-și transforme școala cu toaletă în curte într-o școală smart.
Proiectele de „smart village” vizează: şcolile – sisteme de învăţământ la distanţă, biblioteci digitale şi programe educaţionale adaptative bazate pe inteligenţă artificială (IA); administraţia locală – servicii publice accesibile online, plata taxelor online, digitalizarea relaţiei cu cetăţenii şi companiile, alocarea de resurse administrative în baza analizei datelor, sisteme de alertă publice în caz de urgenţă; infrastructură – iluminat public inteligent cu un consum eficient de energie, colectarea deşeurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate (transport alternativ) sau agricultură inteligentă – sisteme de monitorizare cu drone sau cu senzori, integrarea producţiei agricole cu cea de energie alternativă pe acelaşi teren.
Exemplul celui mai inteligent sat
În România, sunt peste 140 de comune care au în curs de implementare mai mult de 220 de inițiative smart village. Printre care școli cu sisteme de învățământ la distanță, primării digitalizate, transport public și colectare a deșeurilor, potrivit informațiilor Asociației Române pentru Smart City (ARSC).
„Noi am eliminat cash-ul. Totul se face electronic și pentru ca acest lucru să fie posibil avem mai multe soluții electronice de plata”, ne-a explicat Dan Lungu, Coordonatorul Programului „Ciugud Smart Village” din cadrul Primăriei comunei Ciugud. Planul echipei sale este ca cetățeanul să fie nevoit să interacționeze cu Primăria, doar în cazul unei nașteri, a unei căsătorii sau a unui deces.
„Acum lucrăm la o serie de aplicații digitale pentru că sperăm ca în următorii ani, odata cu armonizarea legislației, să oferim cetățeanului posibilitatea de a interacționa cu Primăria doar când se naște, se căsătorește sau moare. Aceasta este o gândire pe care am preluat-o din Estonia”, mai spune coordonatorul, potrivit Economica.
