Situația neacceptării României în Schengen pare a nu mai avea sfârșit, iar țara noastră rămâne în dezavantaj. Până la momentul de față, negocierile nu au dus la nicio rezolvare, iar oficialii de la Viena se țin tare pe poziții. Continuă să invoce problema nivelului mare de migrație din țara lor, în ciuda faptului că România și Bulgaria îndeplinesc toate cerințele pentru a adera la spațiul economic european.
Chiar și așa, ar exista anumite soluții, însă nivelul de complexitate este unul destul de mare. Ei bine, o rezolvare vine de această dată de la Amsterdam, unde Stefan Salomon, profesor de drept la Universitatea de Stat, a declarat în cadrul unei audieri cu tema Schengen desfășurate în comisia de petiții din cadrul Parlamentului European (PE) că România și Bulgaria ar avea acum o nouă șansă. Profesorul a invocat faptul că statele membre ale spațiului european ar fi fost obligate prin prevederile tratatelor Uniunii Europene să accepte intrarea celor două state după ce toate criteriile tehnice au fost catalogate ca fiinf îndeplinite.
Șansa noatră la Schengen
„Articolul 4 alineatul (2) din actul de aderare indică în esență că această dispoziție se referă doar la evaluarea Schengen ca bază pentru verificarea de către Consiliu dacă sunt îndeplinite condițiile pentru o aplicare deplină. Criteriile specifice sunt apoi stabilite de organismul de evaluare Schengen. Chiar acest organism de evaluare Schengen a concluzionat încă din 2011 că Bulgaria și România au făcut progrese suficiente în domeniile protecției datelor, cooperării polițienești, problemelor legate de vize, frontierelor terestre, maritime și ale UE, precum și în ceea ce privește sistemul de punere în aplicare a Acordului Schengen.
Așadar, nici actul de aderare, nici legislația secundară relevantă privind evaluarea Schengen nu includ criterii suplimentare, ceea ce sugerează că criteriile juridice pentru aplicarea deplină sunt mai degrabă fixe decât adaptabile”, susține Stefan Salomon la Parlamentul European.
Apoi, profesorul de la Amsterdam a specificat foarte clar că această problemă poate fi reezolvată acum dacă situația va fi pusă în fața instanșelor europene, dacă România și Bulgaria alerg să apeleze la Curtea Europeană de Justiție.
Liderii austrieci pot fi chemați în fața instanței
„Aș putea doar să vă indic opțiunile legale și ce fel de opțiuni legale există. Astfel, dacă Consiliul nu adoptă această decizie din cauza blocării de către unele state membre a deciziei anonime a Consiliului, există întotdeauna posibilitatea ca un stat membru sau un alt solicitant privilegiat, cum ar fi Comisia de audit a Parlamentului European, să introducă o acțiune împotriva Consiliului pentru omisiune în temeiul articolului 265 din TFUE”, a mai spus expertul olandez.
Mai apoi, el a specificat faptul că cetățenii care se consideră vizați de aceste măsuri pot cere despăgubiri în instanță, iar legea va urma să-și facă treaba: „Un cetățean al UE care a suferit o pierdere din cauza timpului de așteptare la frontiera internă, din cauza controalelor la frontieră, poate oricând să meargă la Curtea Națională și să ceară despăgubiri pentru pierderile pe care le-a suferit”, citează G4Media.
