Conform statisticilor, un dezastru demografic este în plină desfășurare, aproximativ 50.000 de români au părăsit teritoriul țării noastre anul trecut și au ales să meargă în alte țări. Numărul persoanele care au ales șă părăsească țara este echivalentul numărului de oameni care își au reședința în municipiul Giurgiu. Aceste fenomen nu este nici pe departe gata de a se încheia, anunță sociologii.
Datele furnizate de reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS) arată că în anul 2022, numărul persoanelor care au migrat din țara noastră peste hotare era de 50.000, un număr record. Asta înseamnă că a existat o depopulare egală cu cea a municipiului Giurgiu.
Tendința de migrație externă nu se va apropia de sfârșit foarte curând, spun specialiștii, care pun acest fenomen atât pe seama considerentelor economice, cât și pe serviciile sociale precare.
Pe lângă migrația crescută se mai adaugă și un spor natural negativ. Datele oferite de specialiștii de la INS arată că, în luna aprilie a acestui an, 2023, numărul născuților-vii înregistrat a fost cu 2.853 mai mic, în comparație cu aceeași lună, dar în anul 2022. Sporul natural a fost negativ atât în luna aprilie a anului 2023, cu -8.902 de persoane, dar și în luna aprilie a anului 2022, cu – 8.859 de persoane.
Depopularea nu este un fenomen nou
Prof.dr. Vasile Ghețău, specialist în demografie, declară că fenomenul depopulării nu este unul recent, ci se resimte în România de treizeci de ani. Acesta avertizează că dacă autoritățile nu vor lua măsuri cât mai repede, în anul 2050 populația României nu va mai fi decât de 15 milioane de locuitori, cu o vârstă înaintată. Având în vederea natalitatea scăzută, numărul mare de decese și migrația masivă, scenariul în care România scapă de dezastrul demografic este unul nerealizabil.
„Se întâmplă aceste lucruri pentru că scăderea naturală provine dintr-o mortalitate mai mare decât natalitatea. Această mortalitate este excesiv de mare, chiar şi în contextul UE, la care se adaugă migraţia externă negativă care s-a menţinut la cote importante în România“, este declarația făcută de prof.dr. Vasile Ghețău.
Pe lângă toate acestea, speranța de viață la naștere din țara noastră este mai scăzută decât în alte țări europene. Aceasta este reflectată în modul în care cetățenii trăiesc, în nivelul de trai, în cel cultural, în îngrijirea medicală, în alimentație, dar și în agresiunea mediului asupra omului. Toate cele menționate afectează speranța de viață la naștere, conform declarațiilor lui Vasile Ghețău.
„Cu o speranţă de viaţă de 72 de ani la bărbaţi şi 79 la femei, România, este la coada clasamentului european, alături de Bulgaria, la 8-9 ani distanţă de media ţărilor dezvoltate. Ce se remarcă în plus la România este că, dacă ne uităm la anii de după 2013, evoluţia speranţei noastre de viaţă la naştere este una stagnantă. Or, atunci când, la o valoare aşa de mică, ai o stagnare, înseamnă că ceva se întâmplă în sănătatea populaţiei, în societate. Sunt factori negativi care lucrează“, a mai declarat profesorul.
Românii care pleacă, nu se mai întorc
Așa cum arată datele oferite de reprezentanții Eurostat, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba despre cetățeni adulți care sunt rezidenți în alte țări europene, asta înaintea Poloniei. Numărul femeilor care se află în această situație este mai mare decât cel al bărbaților.
Conform datelor oferite de Institutul European de Statistică, Eurostat, dezvăluie că în anul 2011 numărul persoanelor care se aflau în această situație, de a avea rezidența în altă țară a Uniunii Europene era de 1,67 de milioane de persoane. Acum, numărul este mult mai mare, în anul 2019 fiind de 2,5 de milioane., iar cei care au plecat nici nu mai iau în calcul ideea de a se reîntoarce.
„A scăzut natalitatea, dar cea mai mare pierdere este dată de emigraţie. Asta înseamnă milioane de români care, teoretic, sunt în România, dar, după mulți ani de stat în Occident, este greu de crezut că se vor mai întoarce. Dacă îţi construieşti relaţii sociale şi găseşti un mod de viaţă acceptabil, e foarte greu să te mai întorci, mai ales dacă ai plecat de undeva dintr-un orăşel mic. Şansele sunt şi mai mici când te căsătoreşti deja acolo şi ai copii. Pentru că facilităţile din Vest referitoare la creşterea copiilor sunt net superioare celor din România. Copilul este, în multe cazuri, cetăţean al ţării respective prin naştere, iar limba devine cea maternă. Plus că, după 20 de ani de stat în Occident, nu prea mai ai la ce să te întorci: rudele, părinţii, prietenii s-ar putea să nici nu mai fie“, informează Alfred Bulai, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, conform adevarul.ro
