Consumul național de energie electrică a devenit mai mic cu 4.2% în primele patru luni ale acestui an, în comparație cu aceeași perioadă din cadrul anului 2021, ajungând la 18.02 miliarde kWh. Acest lucru este arătat de datele pe care Insititutul Național de Statistică le-a publicat miercuri.
Consumul industrial a înregistrat o scădere de 3.9%, în timp ce oamenii au folosit mai puțină electricitate, mai precis cu 5.6%. De asemenea, și consumul propriu tehnologic în stații și rețele s-a diminuat cu 8%. Singura mărire a fost înregistrată de iluminatul public, care a crescut cu 6.8% în perioada ianuarie-aprilie 2022.
Importurile cresc
Producția totală de electricitate a scăzut cu 5.8% (19.494 miliarde de kWh), cel mai mult micșorându-se cantitatea pe care o produc hidrocentralele, mai exact cu 23.8%. Pe de altă parte, a crescut producția de energie regenerabilă din turbinele eoliene, fiind vorba de o mărire cu 33.6%, din panouri fotovoltaice cu 13.2% și din centrale nuclearo electrice, cu 3.5%.
În acest interval analizat, importurile au crescut cu 3.1%, în timp ce nivelul exporturilor s-a diminuat cu 6.5%. Totodată, resursele de energie priimară, cât și cele de energie electrică au înregistrat scăderi în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2022. Este vorba de micșorare cu 4.8% față de aceleași patru luni din anul 2021.
Cât despre gazele naturale, producția acestora a scăzut cu 6.1%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere de 16%. De asemenea, și produsele petroliere provenite din import au avut o mărire de 35.8%.
Prețul la energie electrică nu se va micșora curând
Acest consum redus al energiei electrice ridică o întrebare : „De ce cresc prețurile la energie electrică pe piața românească?”. Pe lângă război, ale cărui efecte se resfrâng în mult mai multe domenii, mai există și alte explicații, potrivit celor de la RFI care au analizat acest lucru în luna ianuarie a acestui an.
Producătorii de energie din România, după ce nu a mai fost compania națională din domeniu, s-au împărțit pe categorii: energie nucleară, apă și cărbune drept surse tradiționale, la care se adaugă și investițiile în sursele regenerabile, cum sunt solare și eoliene, dar și anumite centrale care sunt dispersate în țară și care produc energie electrică folosindu-se de gazul natural.
Specialiștii din acest domeniu, spun că, pentru producătorii interni, prețul marginal este dat de costurile de producție ale energiei electrice care se obține din cărbune și gaze naturale în centrale care au mijloace tehnologice vechi, cam de prin anii 1970-1980.
De asemenea, piața din România mai prezintă o particularitate. Anume, o pondere însemnată a energiei tranzacționate, cuprinsă, între 40% și 55% pe care o are „piața zilei următoare”, care este o piață pe un termen extrem de scurt.
Pe „piața zilei următoare” și pe „piața zilei” se tranzacționează cea mai mare parte energiei regenerabile, aici făcându-se legătura cu piețele de import.
În următorii ani, România o să aibă un deficit în ceea ce privește capacitatea de producție, iar preșul energiei electrice o să depindă de cât vor costa gazele naturale, de prețul certificatelor de carbon și de cât va costa energia produsă de cărbune. Astfel, aceste lucruri arată posibilitatea ca prețul la energie să nu scadă prea curând.
