Reciclarea este un sistem greu de implementat în România. Deși există multe programe care au ca scop reeducarea populației în privința beneficiilor reciclării, oamenii preferă să ignore aceste implementări. Coșurile destinate reciclării sunt de cele mai multe ori goale sau neconforme cu scopul destinat al acelui container. De exemplu, în locul destinat aruncării plasticului, există și sticlă sau alte deșeuri care nu au ce căuta în containere pentru produse care pot fi reciclate.
Acest comportament general pornește de la lipsa de educație din acest domeniu sau pur și simplu din nepăsare. După cum arată sursele oficiale, această problemă a reciclării există și la nivelul țării. Banii europeni, pe care România i-a primit, riscă să fie pierduți, din cauza problemei nerezolvate a reciclării.
România, la coada Europei în materie de reciclare
România, care nu reciclează nici 5% din gunoiul său, procentul fiind mult mai mic de atât, se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește acest lucru, în timp ce media europeană de reciclare este de zece ori mai mare. Uniunea Europeană oferă bani țării noastre de ani de zile, cu scopul rezolvării acestei probleme.
Județul Covasna este o excepție de la regulă. Cu suma de 20 de milioane de euro, a reușit să impună oamenilor sistemul de reciclare. Locuitorii sunt nevoiți să plătească o taxa mai mare de salubrizare, dacă aleg să nu recicleze. De asemenea, mașinile care strâng gunoiul au la dispoziție camere care monitorizează procesul de transport al deșeurilor.
Stația de sortare a deșeurilor din Let, Covasna funcționează din 2017, iar 30% din gunoiul adus acolo este reciclat. Acest scor urcă județul în topul clasamentului din România, în cazul reciclării. La Let se procesează zilnic 30 de tone de deșeuri. „Aici primim deșeurile reciclabile, vedeți cantitățile care sunt, se lucrează în două schimburi, primăvară și toamna încercăm și al treilea schimb pentru că două schimburi nu reușesc să facă față.”, a declarat Ambrus Jozsef, director ADI-SMID.
Primăriile sunt responsabile de colectarea gunoiului și au cheltuit fonduri proprii pentru a achiziționa echipamente și pubele. Acest lucru a dus la reducerea timpului petrecut cu licitațiile și la o tranziție rapidă în cazul colectării separate a deșeurilor din fața ușii fiecărui locuitor. „Mergem din ușa în ușa, colectăm separat reciclabilul, separat biodegradabilul, în cazul urbanului, și menajer la fel, din ușa în ușa, în tot județul. La început s-a înțeles destul de greu, au fost reticențe. Dar pot să zic că maxim trei luni a durat până când oamenii au înțeles.” a explicat Ambrus Jozsef.
20 de milioane de euro, stație de sortare
Cu ajutorul unei finanțări europene de 20 de milioane de euro, a fost construit un centru de sortare în Let, pe măsură ce localnicii s-au adaptat la colectarea selectivă. Fondurile au fost obținute de Consiliul Județean Covasna, prin intermediul inițiativei operaționale sectoriale pentru mediu. Patru depozite de deșeuri din județ au fost închise și transformate în spații verzi ca urmare a acestor cheltuieli.
„Cât de importante au fost fondurile europene? Fără aceste fonduri e practic imposibil să faci. Costurile ar fi fost atât de mari încât nimeni nu are atâția bani, nici privatul.” a declarat directorul ADI-SMID.
42 de lucrători separă manual deșeurile și formează multe categorii, de la pet-uri și hârtie până la plastic și metal. Un angajat gestionează un singur tip de material pentru a avea eficiență. Materialul reciclat este apoi transformat în baloți, conform ProTV .
