România se menține ca o țintă atractivă pentru investițiile străine directe, deși aceastea au înregistrat o scădere de 13% în 2023. Evoluția a fost mai accelerată decât cea la nivel european, unde declinul a fost de doar 4%. Cu toate acestea, încrederea investitorilor străini rămâne ridicată.
Au existat însă și semnale bune. Scăderea numărului locurilor de muncă nou create de investițiile străine directe (ISD) s-a temperat la 8%. În regiunea Europei Centrale și de Est, România a depășit Grecia și Bulgaria ca număr de proiecte ISD. Iar ca număr mediu de locuri de muncă create per proiect se situează pe locul 5, în fața Poloniei.
Conform unui stduiu EY, aproape jumătate (46%) dintre liderii executivi intervievați în consideră România o piață robustă pentru investiții. Aceștia au în plan să-și consolideze sau să-și extindă operațiunile din țara noastră.
„Perspectivele favorabile sunt recunoscute de 67% dintre investitori. Aceștia prevăd o creștere a atractivității României ca destinație de investiții în următorii trei ani. (…) Accesul la finanțări nerambursabile este considerat un factor decisiv de 72% dintre investitori. Sectoarele de interes includ software și servicii IT, produsele electronice, transporturile și logistica, care domină în atragerea investițiilor străine directe. Integrarea tehnologiilor emergente și accesul la o forță de muncă bine pregătită sunt esențiale.”, a explicat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale:
Principalele destinații pentru investițiile străine directe
Din punct de vedere al repartiției geografice a ISD, Capitala domină clasamentul, cu o cotă de 40%. Iași și Timișoara au înregistrat câte trei proiecte de investiții fiecare. Pe următoarele locuri se situează Cluj-Napoca și Brașov cu câte două proiecte fiecare.
Raportat la anul trecut, evoluția indică o repartoizare mai largă a proiectelor în diverse orașe.
În ceea ce privește țările de origine ale proiectelor ISD, clasamentul a rămas neschimbat. Germania a fost lider, cu 16 proiecte, la fel ca în 2022. A fost urmată la distanță de Marea Britanie și SUA, fiecare cu câte 6 proiecte.
Sectoarele țintă au fost aceleași ca la nivel european. Astfel pe primul loc au fost industria software și de servicii IT. O diferență a fost făcută de sectorul produselor electronice pe locul doi. Sectorul transporturilor și logisticii s-a clasat pe locul al treilea în clasamentul investițiilor străine directe în România. Este o creltere importantă de pe poziția a noua, care confirmă potențialul de hub regional al țării.
Ce apreciază investitorii
Conform sursei citate, investitorii străini sunt atrași de oportunitățile de expansiune pe piețe noi. Mai multe de jumătate (52%) consideră accesul la piețe neexplorate ca un factor cheie. Mai mult de treime (37%) apreciază sistemul fiscal, iar un procent aproape egal (35%) – valorificarea tehnologiilor noi. Sunt elemente care evidențiază poziția strategică a României între Est și Vest.
Un alt punct forte, apreciat de un sfert dintre inestitori (26%) este calitatea și disponibilitatea forței de muncă în România. Aderarea la spațiul Schengen generează însă temeri vizavi de migrația forței de muncă. Fenomenul va acutiza deficitul de forță de muncă existent și va crește presiunea salarială
Aproape trei sferturi (72%) din investitori apreciază accesul la finanțările nerambursabile drept esențial pentru investițiile străine directe. Capitol la care România stă relativ bine. Există disponibilitatea unei game variate de programe de ajutor de stat, cu fonduri UE. Se estimează că, în următorii trei ani, că ajutorul de stat va atinge 2 miliarde de euro, conform adevărul.
