România va trebui să implementeze venitul minim european. Din luna octombrie a anului 2024. Această decizie a fost luată la nivelul Uniunii Europene (UE).
Angajații români s-au bucurat pentru această decizie. Dar această decizie va avea efecte asupra economiei țărilor din Europa de Est și Europa Centrală.
Venitul minim european
Problema salariului minim european ar trebui să tragă un semnal de alarmă. Atunci când vine vorba de măsurile complementare legate de decizia Uniunii Europene.
Analistul economic, Mircea Coșea, a declarat că problema principală legată de acest venit intervine la nivelul țărilor din Europa de Est și Europa Centrală raportate la Europa de Vest.
„S-a publicat acum un studiu la nivelul unui grup de gândire de prognoză economică din Franța care arată ce se întâmplă în Europa Centrală și de Est în momentul actual, incluzând și România.
Problema pe care o abordează este stresantă, și anume cât afectează creșterea veniturilor în această parte a Europei competitivitatea acestor țări. Concluzia e foarte clară. Crește venitul populației, crește venitul minim la nivelul salariaților, dar în același timp scade competitivitatea. Este o chestiune foarte simplă și foarte complicat de rezolvat. E o opțiune aici pe care guvernele trebuie să o ia, din această parte a Europei”, a transmis Mircea Coșea.
Potrivit analistului, creșterea veniturilor înseamnă o scădere a competitivității. În România, creșterea venitului minim poate afecta angajatorul. Iar pentru angajat nu există o creștere considerabilă, iar costurile vor fi mult mai mari.
„Nu poți să nu crești salariul, să nu respecți orientarea UE, dar competitivitatea pe care o pierzi prin salarii o poți câștiga prin alte elemente. De exemplu, printr-un regim fiscal atractiv pentru toată lumea.
Nu pui impozite și taxe pe mediile de afaceri cum se întâmplă acum în România. Investițiile vor veni în acest fel. Investești în infrastructură, în facilități care fac accesarea posibilă de către investitorii din toate domeniile. Nu este vorba despre a nu crește salariile pentru că pierzi din competitivitate, ci că trebuie să cauți alte căi de stimulare a competitivității.”, a explicat analistul.
Gradul ridicat de sărăcie
Această inițiativa UE are ca scop protejarea mediilor sociale care au un grad ridicat de expunere în fața sărăciei. Mircea Coșea a mai precizat faptul că diferența nivelului de trai se bazează în general și pe zona euro.
„Diferența de nivel de trai se bazează și pe zona euro. Ca să asiguri un nivel de trai comparabil între Est și Vest trebuie să ai o dezvoltare comparabilă a economiei. Nu poți da salarii fără să ai dezvoltare a economiei. Este o chestiune care, din punctul meu de vedere, nu ne aduce un avantaj mare în momentul actual. Pe noi ne defavorizează pentru că nu avem productivitatea celor din Vest. Efectul în timp e negativ.”, a mai precizat economistul, scrie DCNEWS.ro
