Centrala Nucleară de la Cernavodă este o piesă importantă atunci când vorbim despre sistemul energetic românesc și va juca, nu peste mulți ani, un rol și mai important. Cernavodă și Hidrolelectrica este speranța românului pentru un preț cât mai acceptabil a curentului electric.
Dar, Nuclearelectrica nu s-a înfiripat din aer. Paote n-ar fi rău să știm cum a apărut, ce poate acum și ce sperăm de la ea în anii ce vor veni.
Energia nucleară a fost în preocupările ţării noastre din anul 1950. Cercetarea românească în domeniul fizicii nucleare se afirmă prin filialele de la Bucureşti şi Cluj ale Institutului de Fizică Atomică al Academiei Române.
Hârșova?
În anii ’60, primul colectiv de centrale nucleare creat în cadrul Institutului de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) a început să studieze tehnologiile și filierele existente la acea dată, inițiind și primele studii de amplasament pentru prima centrală nuclearoelectrică în România.
Timp de mai mulţi ani au fost identificate şi studiate mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrale şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior.
În 1968, a fost aprobat primul program nuclear naţional care prevedea construirea în ţara noastră, până în 1980, a unor centrale nuclearoelectrice.
Prin Hotărârea semnată în 17 februarie 1970 de către Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Cosiliului de Miniştri, se înfiinţează pe 1 iunie 1970 „Întreprinderea Centrala Nuclearoelectrică Olt“ şi „Întreprinderea Centrala Nuclearoelectrică“ Hârşova. Se calcula amplasamentul pentru prima centrală nuclearoelectrică echipată cu reactoare CANDU (CANada Deuterium Uranium) 600 cu combustibil uraniu natural şi apă grea. Se țintea zona Hârşova, pentru ca sursa de apă de răcire să fie Dunărea.
Fără cutremure
O opțiune fermă este luată abia în 1977 când, la nivelul guvernelor României și Canadei, a fost încheiat Acordul de cooperare în domeniul utilizării energiei nucleare în scopuri pașnice. Studiul de fezabilitate elaborat în comun va conduce la alegerea în 1978 a reactorului nuclear de tip CANDU-6 cu uraniu natural drept combustibil și răcit și moderat cu apă grea, proiectat de Atomic Energy of Canada Limited și a amplasamentului Cernavodă ca puncte de plecare în construirea programului energetic românesc.
Piese Cernavodă
Amplasamentul Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă este situat pe malul drept al Dunării, pe fosta platformă de calcar „Ilie Barză“, sursă de materie primă a fostei fabrici de ciment „Ideal“ Cernavodă. Zona era recunoscută ca fiind una cu cea mai redusă activitate seismică din România.
Din cartea „Centrala nuclearoelectrică din România, la zece ani de funcţionare a unităţii 1 CNE Cernavodă“ semnată de Constantin Racoveanu şi Ionel Bucur aflăm și detalii tehnice despre cât material s-a folosit: ”beton în fundaţii – 71.000 de metri cubi, ciment – 164.000 de tone, lemn – 4.000 de metri cubi, oţel – 38.000 de tone”.
De asemenea, ”Suprafeţele ocupate de organizarea de şantier au fost de 33 de hectare pentru construcţii montaj, 10 hectare depozite de echipamente, 11 hectare pentru tabăra de cazare”.
În septembrie 1980 s-a turnat prima lamelă a subradierului clădirii reactorului I. Însă au fost întâmpinate mai multe probleme privind lipsa echipamentelor. În documentele oficiale din 1983 se atrăgea atenţia că trebuie rezolvată cu prioritate problema plăţilor externe, pentru a putea fi posibilă contractarea principalelor utilaje din export.
Și s-a făcut energie
În 1990, Unitatea 1 era realizată în proporție de 45%. În același an, la cererea Guvernului României o delegație internatională de experți ai Agenției Internațioale pentru Energie Atomică, cu sediul la Viena, a venit la Cernavodă pentru a inspecta lucrarea. Raportul a ieșit pozitiv, dar a inclus și câteva recomandări.
Ca urmare a recomandărilor făcute, fosta Regie Națională pentru Electricitate – RENEL, a încheiat în august 1991 cu consorțiul AAC, format din AECL Canada și ANSALDO Italia, contractul de management pentru finalizarea și punerea în funcțiune a primei unități nucleare de la Cernavodă.
Pe data de 11 iulie 1996 Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a emis primul Megawat, iar la 2 octombrie în același an, Unitatea 1 a atins puterea nominală, urmând ca la 2 decembrie să intre în exploatare comercială.
În anul 2006, cantitatea de energie electrică produsă în cadrul Societății Naționale „Nuclearelectrica”, prin Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, a fost de 5,631 milioane MWh, producție-record în cei zece ani de exploatare comercială, din care 5,177 milioane MWh au fost livrați în sistemul național. Odată cu intrarea în exploatare comercială a Unității 2, în 2007, „Nuclearelectrica” asigură circa 18% din producția de energie electrică a României.
Vin și unitățile 3 și 4
La 9 iunie 2023, a fost semnat Acordul de sprijin între Statul român – Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor – și Societatea Națională Nuclearelectrica, în vederea dezvoltării Proiectului strategic național Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă.
”Unitățile 3 și 4, al căror termen de intrare în exploatare comercială sunt anii 2030, respectiv 2031, vor adăuga încă 10TWh energie curată, stabilă și accesibilă în sistemul energetic național, sprijinind securitatea energetică. În plus, cele 4 unități de la Cernavodă vor genera aproximativ 66% din energia curată a României, cu un impact în atingerea țintelor de decarbonare ale României. Proiectul Unităților 3 și 4 este deosebit de important pentru viitorul energetic al României și pentru protecția consumatorului și, în același timp, un motiv de mândrie pentru întreaga echipă Nuclearelectrica. Felicit și mulțumesc tuturor colegilor implicați în proiect și în atingerea acestei etape importante, precum și întregii echipe care contribuie zi de zi la menținerea companiei la cele mai înalte standarde de operare, siguranță nucleară și productivitate”, spunea, la momentul semnării acordului, Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
Etapele esențiale
Strategia de continuare a Proiectului Unităților 3 și 4 CANDU de la Centrala Nucleară Cernavoda este implementată în trei etape, conform Nuclearelectrica.
Etapa 1, cea actuală, demarată la sfârșitul anului 2021, reprezintă etapa pregătitoare, inițiată prin capitalizarea și operaționalizarea companiei de proiect, Energonuclear S.A. Această etapă va dura până la 24 de luni, timp în care se va pregăti/actualiza un set de documentații de inginerie și securitate necesare pentru demararea Proiectului (actualizarea documentelor de bază de licențiere, a ghidurilor de securitate, a modificărilor de proiect legate de securitate nucleara, reevaluarea structurilor civile existente etc.), necesare pentru fundamentarea unei decizii preliminare de investiție.
La 25 noiembrie 2021, Energonuclear S.A., compania de proiect, a semnat primul contract cu Candu Energy, membra a Grupului SNC-Lavalin și Autoritatea de proiectare și OEM Candu (producătorul original al tehnologiei Candu) pentru Proiect. În cadrul contractului, CANDU Energy va furniza servicii de inginerie pentru elaborarea și actualizarea documentației necesare pentru inițierea Proiectului unităților CANDU 3 și 4.
Etapa 2 a proiectului (Lucrări preliminare) constă în efectuarea lucrărilor preliminare și se estimează că va dura până la 30 de luni. Această etapă va consta în pregătirea ingineriei critice (“Limited Notice to Proceed – LNTP”) pentru definirea proiectului, structurarea și contractarea finanțării și convenirea unei arhitecturi contractuale adecvate pentru implementarea Proiectului, obținerea Licenței de securitate nucleară pentru construcție, reevaluarea fezabilității Proiectului pe baza unor indicatori tehnici și economici actualizați și adoptarea Deciziei finale de investiție (FID), pentru trecerea la Etapa III (Construcție).
Etapa 3 a Proiectului constă în mobilizarea șantierului, începerea lucrărilor de construcție, punerea în funcțiune și începerea exploatării comerciale a Unității 3 în 2030 și a Unității 4 în 2031.
Important, industria locală va putea asigura la pornirea celor două noi reactoare un maximum 19.000 de locuri de muncă angajate în dezvoltarea programului nuclear românesc (11.000 de locuri de muncă existente plus 8.000 de locuri de muncă ce pot fi create în cazul în care se primesc comenzi).
