Dacă nu se încadrează în ținta de deficit de 4,4% din PIB, produsul intern brut, țara noastră riscă suspendarea unor fonduri.
România a înregistrat un deficit bugetar de 2,34% din PIB, în primele șase luni din acest an, în ușoară creștere față de luna anterioară (2,32%), dar cu 0,67 puncte procentuale peste cel din aceeași perioadă din 2022.
Cauzele măririlor salariale
Veniturile totale, afirmă Ministerul Finanțelor (MF), au ajuns la 242,74 mld de lei în primele șase luni ale anului actual, în creștere cu 12% (an/an). O creștere care a fost influențată de măririle salariale, însă pe partea de încasări din TVA, încetinirea consumului a fost simțită. La capitolul venituri, MF vorbește de excepțiile din sectorul construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare,lucru care ar afecta veniturile.
Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,2%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,9% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariații care încasează salariul minim brut.
Așadar, au fost înregistrate contribuțiile de asigurări în valoare de 76,75 mld lei, cu o creștere de 12,1% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS, contribuția de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajații care încasează salariul minim brut pe țară.
Evoluția cheltuielilor
Conform MF, Ministerul Finanțelor, cheltuielile bugetului au fost de 280 de miliarde de lei, mai mari cu 16,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Au depășit 63 mld lei și cheltuielile de personal crescând cu 8,1%. În plus, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de circa 36 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Mai mult de atât, cheltuielile cu dobânzile au fost de 15,95 mld lei. Procentul din PIB, produsul intern brut, alocat în buget pentru plata dobânzilor a crescut de la: circa 1% în perioada 2018-2019, la peste 2% din PIB în perioada 2023-2024, arată Ionuț Dumitru, economist șef la Raiffeisen Bank. Dobânzile la datoria publică consumă cam aproape 9% din ce încasăm din taxe și impozite, față de o medie europeană mult mai mică. Și de aici avem clar o concluzie: avem o bază foarte mică de colectare la care ne raportăm. Aceste venituri mici reprezintă o problemă structurală majoră pe care nu putem să o mai ocolim în anii următori, a mai subliniat economistul.
Aproape 100 de mld de lei au fost cheltuielile cu asistența socială, o creștere de 11,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția cheltuielilor a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut(PIB) , cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 17% din PIB la 17,6% din PIB, conform sursei economie.hotnews.ro.
