Raportul emis de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei pentru decembrie 2023 evidențiază un trend semnificativ în evoluția producției de energie în România.
În acest raport, se subliniază că anul anterior a marcat un avans remarcabil în direcția unei producții energetice mai verzi, cu energia eoliană depășind cărbunii, aceștia din urmă reprezentând acum doar 13,4% din totalul producției de energie în țară. Deși nu este pentru prima oară când eolienele surclasează cărbunii, acest raport subliniază o tendință semnificativă către o diminuare a relevanței cărbunilor în viitorul apropiat.
Conform datelor ANRE, Hidroelectrica a generat 33,4% din producția de energie a României în 2023, urmată de energia nucleară cu 19,3%, iar centralele pe gaz ocupă locul trei cu aproximativ 17%. Eolienele se situează pe locul patru în acest clasament, iar cărbunii sunt pe cale să piardă teren, distanțându-se considerabil de sursele de energie verde. Un aspect important este că sursele de energie cu emisii reduse de CO2 au furnizat împreună 70% din producția de energie locală, plasând astfel România printre economiile cu cea mai verde producție de energie la nivel european.
Producția de energie
În total, producția de energie a fost de 56 TWh în 2023, conform datelor ANRE, reflectând o creștere de 5% față de anul precedent. Aceste cifre se referă exclusiv la capacitățile de peste 5 MW, excluzând contribuția prosumatorilor, care au acumulat o capacitate instalată de 1.400 MW conform celor mai recente date disponibile. Deși creșterea producției de energie ar putea fi percepută ca un semn pozitiv, lipsa unei creșteri concomitente a consumului intern reprezintă o preocupare. Astfel, România a înregistrat un consum de energie de 54 TWh în 2023, o scădere de aproape 5% față de 2022, revenind în același timp în poziția de exportator net de energie. Datele ANRE indică faptul că România a exportat peste granițe 13 TWh de energie în 2023, o creștere de 75% față de 2022, în timp ce importurile de energie au fost de 10 TWh, comparativ cu 8,6 TWh în 2022.
În viitor, se preconizează o continuare a creșterii ponderii energiei verzi, având în vedere relansarea proiectelor de energie regenerabilă. Cu toate acestea, evoluția consumului de energie rămâne incertă, iar o posibilă soluție pentru stimularea consumului ar putea fi electrificarea economiei.
România dezvoltată
În următorii șapte ani, România este orientată spre o dezvoltare semnificativă a capacităților de producere de energie, cu accent pe energiile regenerabile. Astfel, conform noului Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), ținta pentru 2030 este de 30 GW de putere instalată, față de 18,6 GW în prezent. În cadrul acestui plan, se estimează că energia solară va atinge o capacitate instalată de 8,3 GW, iar cea eoliană 7,6 GW. De asemenea, un aspect deosebit de important este dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, având în vedere evoluția incertă a consumului intern de energie. Astfel, se preconizează că stocarea va juca un rol crucial într-un sistem energetic aflat în plină transformare, potrivit Mediafax.
