Potrivit unor noi cercetări, populația în creștere și temperaturile în creștere vor pune la încercare rezervele de apă dulce ale lumii în următorii 30 de ani, punând în pericol apa disponibilă pentru băut, scăldat și cultivarea alimentelor. O analiză a datelor publicate recent de Institutul Resurselor Mondiale (WRI) arată că, până în 2050, un miliard de oameni în plus vor trăi în zone aride și în regiuni cu stres hidric ridicat, unde cel puțin 40% din rezervele de apă regenerabilă sunt consumate în fiecare an.
Două cincimi din populația lumii, 3,3 miliarde de persoane în total, trăiesc în prezent în astfel de zone. Stresul hidric este o măsurătoare a cererii pentru rezervele de apă disponibile într-o zonă. Un scor mai mare înseamnă că mai mulți oameni se zbat pentru aceste resurse.
Zonele cu cele mai reduse resurse de apă
WRI a folosit un model hidrologic global pentru a estima modul în care sursele regenerabile de apă, cum ar fi râurile și lacurile, care se alimentează prin precipitații, s-ar putea modifica în scenariile viitoare de schimbări climatice. Conform analizei lor, regiunile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord au cel mai ridicat nivel de stres hidric din lume. Schimbările climatice modifică modelele tradiționale de precipitații, făcând regiunile mai uscate și reducând rezervele de apă deja limitate. Se așteaptă ca creșterea populației și utilizarea industrială a apei să crească cererea. Cinci dintre cele șase țări cu cel mai mare deficit de apă se află în Orientul Mijlociu și Africa de Nord.Asia de Sud este cea mai dens populată regiune care se confruntă cu stresul hidric. Pe măsură ce populația continuă să crească, cererea de apă va continua să crească.
Jumătate din suprafața Spaniei este folosită pentru agricultură, dar seceta și temperaturile ridicate au dus la pierderea recoltelor. Nivelul rezervoarelor din regiunea Catalonia (nord-est) este atât de scăzut încât unele municipalități aduc apă cu camioane pentru a se asigura că locuitorii au suficientă apă pentru viața de zi cu zi. Arizona, New Mexico, Colorado, Nebraska, California și Idaho folosesc mai multă apă decât primesc în fiecare an, epuizând rezervele de apă subterană pentru a susține agricultura și utilizarea industrială. Odată cu schimbările climatice, „provocările legate de apă vor deveni tot mai frecvente și mai intense”, a declarat Heather Cooley, director de cercetare la Pacific Institute. „Acest lucru trebuie să ne motiveze să începem să pregătim și să implementăm proiecte” a mai explicat acesta.
Exploatarea apelor subterane
Analiza WRI ia în calcul apa de suprafață, dar nu și rezervele de apă subterană care sunt exploatate atunci când lacurile, râurile și rezervoarele seacă. Acest lucru înseamnă că noile estimări pot subestima riscul. Multe zone rurale folosesc apele subterane pentru apa potabilă, iar fermierii din întreaga lume se bazează pe acestea pentru irigații. Însă apele subterane se refac adesea mult mai lent decât apele de suprafață.
„Nu identificăm momentul în care apele subterane riscă să se epuizeze”, a declarat Samantha Kuzma, responsabilă cu datele Aqueduct la World Resources Institute. Este posibil ca țările să se adapteze la deficitul de apă de suprafață prin exploatarea rezervelor subterane, dar „asta nu înseamnă că vor fi capabile să se adapteze și în viitor”. Doar jumătate din 1 la sută din rezervele de apă ale lumii reprezintă apă dulce în formă lichidă. Restul este apă sărată sau înghețată. conform The Washington Post .
