Infofinanciar > Info > Resursele planetei pe anul 2023 au fost consumate! Omenirea trăiește pe împrumuturi din viitor
Info

Resursele planetei pe anul 2023 au fost consumate! Omenirea trăiește pe împrumuturi din viitor

ecologie, sursa foto: enciclopedia.biz
Sursa foto: enciclopedia.biz

Earth Overshoot Day ( în română Ziua Suprasolicitării Pământului) este ziua în care se consemnează faptul că omenirea a utilizat toate resursele biologice pe care Pământul le reproduce de-a lungul unui an. Ziua de 2 august 2023 este ziua în care s-au consumat resursele, la nivelul întregului Glob, pe care planeta le-a generat pentru anul 2023.

Începând de astăzi, 2 august 2023, umanitatea trăiește „pe datorie”, adică consumă din resursele naturale care sunt rezervate pentru anii următori. Când vine vorba de România, aici resursele pentru anul 2023 au fost consumate încă de pe data de 11 iunie.

Studiile realizate

Conform studiilor pe care le-au realizat reprezentanții Global Footprint Network, studii efectuate în peste 180 de țări de pe planetă, ziua de astăzi, 2 august 2023, este ziua în care a fost atinsă suprasolicitarea Pământului, Earth Overshoot Day.

„În comparație cu anul 2022, anul acesta vine cu o veste relativ bună, Ziua Suprasolicitării Planetei s-a mutat cu 5 zile mai târziu. Însă, veștile bune se opresc aici.

Progresul real este, de fapt, de numai o singură zi, celelalte patru zile sunt datorate îmbunătățirii modului de calcul al seturilor de date. Menținute și îmbunătățite independent de FoDaFo (Footprint Data Foundation) și de către Universitatea York, rapoartele National Footprint and Biocapacity Accounts oferă rezultate solide și transparente. Pentru fiecare ediție, rezultatele sunt recalculate din 1961 până în prezent pentru a asigura consistență și coerență în timp.”, au transmis reprezentanții ONG-ului World Wide Fund (WWF) din România.

Stabilirea zilei de suprasolicitare a Pământului

Earth Overshoot Day nu este o zi cu dată fixă. Stabilirea acesteia se realizează în funcție de rezultatul calculului în care se împarte biocapacitatea planetei, mai exact cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul le poate genera pe parcursul unui an, anul în curs, la amprenta ecologică a umanității, adică la cererea acesteia pe acel an, și se înmulțește cu numărul de zile care se regăsesc într-un an.

Se poate realiza o comparație între amprenta ecologică pe care o lasă un oraș, un stat sau o întreagă națiune, cu biocapacitatea sa. În cazul în care, în urma unei analize, se constată că cererea unei populații pentru bunuri ecologice este mai mare decât oferta, acea regiune înregistrează un deficit ecologic.

Satisfacerea cererii

Modul în care o regiune care înregistrează un deficit ecologic își satisface cererea este prin importare, prin terminarea propriilor active ecologice, cum ar fi cazul pescuitului excesiv, sau prin emiterea de dioxid de carbon în atmosferă. La nivelul întregului glob, atât deficitul ecologic, cât și depășirea sunt la același nivel, pentru că nu există un import net de resurse către planeta noastră.

S-a constatat faptul că, în ultimii cinci ani, fenomenul Zilei Suprasolicitării Pământului s-a echilibrat. Nu se poate spune cu exactitate dacă acest lucru a fost influențat de faptul că economia globală a încetinit sau de eforturile de decarbonizare.

Toate aceste lucruri nu sunt, însă, suficiente. Pentru a se putea atinge țelul Acordului care s-a realizat la Paris al Organizației Națiunilor Unite, de a minimiza emisiile de carbon cu un procent de 43% la nivelul întregului Pământ, până în anul 2030, în comparație cu anul 2010, este nevoie ca Ziua Suprasolicitării Pământului să se mute anual, pentru viitori șapte ani, cu câte 19 zile mai târziu.

Ce se poate face

O serie de schimbări simple poate conduce la obținerea rezultatului dorit de către reprezentanții ONU. Printre acestea se numără și creșterea resurselor globale de electricitate cu emisii scăzute de carbon de la 39% la 75%, creștere care ar face ca ziua suprasolicitării să se mute cu 26 de zile mai târziu. O altă soluție simplă ar fi să se reducă la jumătate risipa alimentară, care a ajuns să reprezinte 10% din valoarea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră, informează antena3.ro