Licitația pentru întocmirea studiului de fezabilitate la hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești a fost reluată de către Societatea pentru Administrarea Participațiilor în Energie ale statului român. Licitația a fost anulată la sfârșitul anului 2023.
Motivul pentru care s-a întâmpla acest lucru a fost pentru că nimeni nu a depus oferta. Cu toate acestea, au existat 13 firme care și-au exprimat interesul pentru acest proiect. Modificări nu există, însă, în cazul prețului. Acest lucru a fost anunțat de către ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Acesta a mai transmis că există schimbări la cerințele tehnice.
Solicitări pentru proiect
„Au fost primite, totodată, peste 70 de solicitări de clarificări, care au vizat atât posibila prelungire a termenului de depunere, cât și clauzele contractuale. O parte au fost deja acceptate.Am dispus reluarea de urgență a procedurii de achiziție a documentației tehnico-economice, luând în calcul toate clarificările primite în prima etapă.
Suntem încrezători ca reluarea procedurii se va face la începutul săptămânii viitoare, cu o documentație de atribuire îmbunătățită, care va ține cont de solicitările mediului privat. Asta va crește șansele derulării cu succes a procedurii, care va avea un termen inițial de 30 de zile”, este mesajul pe care l-a transmis Sebastian Burduja pe data de 5 ianuarie.
Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești
Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești presupune o putere instalată de 1.000 MW. Valoarea investiției de tip greenfield este de mai mult de 1 miliard de euro. După cum se arăta în proiect, construcția hidrocentralei s-ar fi întins pe o perioadă de 5-7 ani, la o distanță de 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Vor exista patru grupuri de 250 MW fiecare.
O ordonanță a fost adoptată de către Guvernul Ponta încă din anul 2014. Prin aceasta se prevedea oferirea unor ajutoare de stat pentru investitorii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Mai apoi, pe o perioadă de doi ani, până în vara anului 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei.
Atunci și-au exprimat interesul trei consorții chineze. Cu toate acestea, în anul 2017, oficialii din Guvern au luat decizia de a opri procedura de selecție. Atunci, aceștia au decis să cerceteze și alte metode de atragere a investitorilor pentru proiectul Tarnița.
Investitori din Coreea de Sud
În anul 2019, Anton Anton, care ocupa funcția de ministru al Energiei, transmitea că a avut o discuție cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud. Aceasta era specializată în energie nucleară și hidro.
Conform declarațiilor acestuia, la vremea respectivă acesta i-a îndemnat să ia parte la licitația care ar fi trebuit să se organizeze pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat.
Renunțarea la proiect
Virgil Popescu, cel care ocupa funcția de ministru al Energiei în anul 2020, vorbea la momentul respectiv despre renunțarea la acest proiect.
„Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?”, este declarația oferită atunci de acesta. De asemenea, el mai menționa și că proiectul va fi eliminat din strategia energetică a țării noastre.
Cu toate acestea, în luna iunie a anului 2021 au fost transmis câteva informații conform cărora patru companii sud-coreene, printre care se număra și Hyundai, au comunicat statului român că sunt interesate de acest proiect. Cu toate acestea, nu s-a demarat nicio acțiune.
Mandatul lui Burduja
Sebastian Burduja, actualul ministru al Energiei, a transformat proiectul Tarnița. Conform unui anunț făcut de acesta, Tarnița-Lăpuștești va fi un furnizor regional de servicii de echilibrare și stocaj.
Aceasta va contribui la asigurarea securității energetice a țării noastre. De asemenea, va mai contribui și la securitatea energetică a Europei Centrale și de Est. Acest lucru se va întâmpla având în vedere că în Ucraina se desfășoară un război. Totodată, o amenințare o constituie și criza energetică europeană și variațiile necontrolate ale tarifelor pentru energie.
Rezolvarea problemelor
„Această hidrocentrală cu acumulare prin pompaj rezolvă mai multe probleme, în principal nevoia de echilibrare a sistemului energetic. Pe înţelesul tuturor: avem două lacuri, la Lăpuşteşti și la Tarnița, unul plasat mai sus decât celălalt. Atunci când avem nevoie de producţie în sistem, apa din lacul de sus trece prin turbine şi produce energie electrică. Atunci când avem excedent de producţie, pornim pompele din lacul de jos. Și, practic, urcăm înapoi apa în lacul de sus.
Este ca o mare baterie verde…Pe baza studiului de fezabilitate, SAPE va identifica în mod competitiv și transparent parteneri privați pentru o companie de proiect. Viziunea mea este ca statul să rămână minoritar în acest proiect, iar partea privată să garanteze atât capitalul necesar, cât și continuitatea acestui proiect strategic și complex, care va putea fi finalizat într-o perioadă de 8-10 ani de zile, pe baza estimărilor experților”, a transmis Burduja, conform economedia.ro
