Infofinanciar > Esential > Răzvan Ștefan Rab, MAE: „În cei 10 ani de existență SUERD, pentru România bilanțul este pozitiv”
Esential

Răzvan Ștefan Rab, MAE: „În cei 10 ani de existență SUERD, pentru România bilanțul este pozitiv”

Dunărea, sursa foto Karadeniz press
sursa foto Karadeniz press

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) a luat naștere în urmă cu 12 ani la inițiativa României și Austriei. La nivel european sunt coordonate 4 astfel de strategii macroregionale, care iau în calcul atât statele membre ale UE, cât și state non-UE:: una pentru regiunea Baltică (2009), una pentru cea Dunăreană, pentru Marea Adriatică (2014) și pentru regiunea Alpină (2015). Am discutat cu Răzvan Ștefan Rab, coordonatorul acestei strategii în România, pentru a afla impactul SUERD în agricultura dunăreană.

Aceste strategii abordate la nivel macroregional au rolul de a crea o structură coordonată de colaborare între statele cu interese economice sau de mediu într-o anumită zonă de importanță strategică. Sunt inițiative ambițioase care pun laolaltă politicile de combatere a încălzirii climatice, a poluării, a lipsei de infrastructură și a problemei forței de muncă. Ele au ca scop solidificarea parteneriatului strategic între statele membre în funcție de anumite interese: în cazul nostru este vorba despre regiunea Dunării.

Printre obiectivele principale ale acestei strategii putem enumera dezvoltarea economică, socială și teritorială a macroregiunilor. SUERD, conform explicațiilor transmise de Răzvan Ștefan Rab, coordonatorul strategiei la nivel național, s-a concentrat inițial pe provocările inundațiilor din regiune și a dezvoltării infrastructurii fluviale. „Este evident, dată fiind complexitatea provocărilor și oportunităților, că asemenea probleme pot fi abordate cel mai bine într-o manieră coordonată și nu la nivel de stat individual. În prezent, însă, SUERD reprezintă o încercare de a răspunde unui set de teme sectoriale foarte diverse. Deși agricultura nu are o arie prioritara de cooperare special dedicată în cadrul SUERD, aceasta se  regăsește îndeosebi în conexiune directă cu eforturile de cooperare pe linie de protecție a mediului și creștere a prosperității în Regiunea Dunării”, ne transmite diplomatul.

Răzvan Ștefan Rab, coordonatorul național SUERD, arhiva personală

Răzvan Ștefan Rab, coordonatorul național SUERD, arhiva personală

10 ani de SUERD

„La cei 10 ani de existență SUERD, pentru România bilanțul este unul pozitiv. În acești ani, țara noastră a deținut președinția SUERD de două ori. România a promovat SUERD și ca important ‘vehicul’ de apropiere de standardele, practicile și valorile UE a țărilor din Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică a UE. A sprijinit implicarea activă în proiectele economice și sociale derulate sub umbrela Strategiei Dunării a  statelor non-UE participante la SUERD”, a declarat Răzvan Ștefan Rab.

La noi în țară regiunea Dunării este subdezvoltată în pofida potențialului economic pe care antreprenorii l-ar avea. Una dintre principalele probleme cu privire la dezvoltarea unor afaceri în zona ține de incapacitatea operatorilor economici de a se extinde în zonele protejate de mediu. Totuși, există proiecte și inițiative care contribuie la dezvoltarea afacerilor din regiunea Dunării, protejarea climei sau creșterea prosperității.

„Există numeroase proiecte derulate care au contribuit indirect și la dezvoltarea agriculturii în regiunea dunăreană. De exemplu, proiectul Agrigo4Cities a avut drept obiectiv identificarea modalităților prin care agricultura urbană și preurbană poate contribui la dezvoltarea sustenabilă a aglomerațiilor urbane în regiunea Dunării”, ne povestește diplomatul român. Un alt proiect important este „Viața pentru sturionii din Dunăre”, implementat în perioada 2014-2020 în cooperare cu Austria, Bulgaria, Ucraina, Serbia și România. Totodată, există preocupări pentru utilizarea potențialului de biomasă cultivată de-a lungul Dunării: „Un proiect de referință în acest sens este cel al fabricii Clariant de la Craiova care va produce Bioetanol din biomasa cultivată de-a lungul Dunării, ulterior produsul finit putând fi transportat în amonte pe Dunăre”

O mare parte din aceste inițiative au scopul de a proteja regiunea Dunării, mai ales la capitolele calitatea apei, managementul secetei, al inundațiilor, reducerea poluării, etc. „Cooperarea SUERD a dus la creșterea capacității de răspuns la riscurile care pot apărea în domeniul mediului. România și Ungaria coordonează în cadrul SUERD Aria Prioritară 5 – cooperarea în domeniul gestionării riscurilor de mediu. Această arie prioritară este activă în sprijinirea și elaborarea proiectelor regionale de cooperare în domeniul reducerii riscului de poluare accidentală, a gestionării riscurilor generate de inundații și secete și al amenajării teritoriului legate de schimbările climatice, precum și în implementare a acestora (de ex. proiectele DriDanube, WateratRisk și CAMARO-D)”.

Un potențial economic insuficient dezvoltat

Strategia prevede acțiuni menite să promovezi irigațiile inteligente și reutilizarea apelor, fiind o punte comună între autoritățile responsabile de activitatea agricolă din regiune și cele care protejează mediul. Acesta este un obiectiv prioritar, deoarece conform mai multor documente și rapoarte europene, principalele industrii situate în proximitatea Dunării sunt: industria chimică, producătoare de energie, industria metalurgică. Agricultura, un domeniu care ar putea prospera în jurul Dunării, rămâne însă insuficient exploatat.

„O utilizare mai bună a potențialului economic al Dunării ar contribui cu siguranță la creșterea nivelului de dezvoltare al regiunilor riverane. În general, însă, în toată Regiunea Dunării rata de ocupare a forței de muncă se situează sub media UE, iar sectoarele tradiționale precum agricultura au în continuare o pondere ridicată în rândul celor activi pe piața muncii”, explică Răzvan Ștefan Rab.

O problemă abordată în cadrul strategiei este diminuarea diferențelor de dezvoltare economică între regiunile cu acces la Dunăre. „SUERD a dezvoltat o bună cooperare în scopul sprijinirii competitivității întreprinderilor din țările din Regiunea Dunării, inclusiv dezvoltarea clusterelor, luând în considerare diferitele niveluri de intensitate a inovării în regiune. A facilitat cooperarea transnaționaIă și colaborarea între companii și instituțiile care sprijină mediul de afaceri. Sub umbrela SUERD au fost implementate proiecte concrete cu accent pe susținerea întreprinderilor prin programe de formare și calificare, pe îmbunătățirea competitivității zonelor rurale, pe eliminarea barierelor transfrontaliere și a blocajelor întâmpinate de întreprinderi”, ne-a transmis diplomatul.

SUERD se dorește a fi un accelerator de dezvoltare pentru regiunea Dunării și în contextul actual, de redresare economică post-pandemie. În acest context, Răzvan Ștefan Rab ne-a transmis că Ministerul Afacerilor Externe va continua să îi încurajeze pe toți partenerii angajați în derularea de acțiuni în cadrul SUERD. Aici vorbim atât despre proiecte care contribuie la creșterea siguranței și calității vieții cetățenilor din regiune, la cooperarea dintre administrațiile publice, societatea civilă, mediul academic și cel de afaceri din România. Totuși, până la o dezvoltare a agriculturii în zonă trebuie să existe actori interesați din punct de vedere comercial în operațiuni pe Dunăre sau în regiunea Dunării, numărul lor fiind în continuare redus.

„Una dintre cele mai reprezentative inițiative la nivelul clusterelor este proiectul DanuBioValNet la care au luat parte 8 state dunărene și care se va continua cu proiectul GoDanuBio. DanuBioValNet, în valoare de 2.200.000 de euro a avut ca obiectiv principal realizarea unei platforme comune în domeniul bioeconomiei”, ne transmite Răzvan Ștefan Rab.