Costul climatic al primilor doi ani de război al Rusiei împotriva Ucrainei a fost mai mare decât emisiile anuale de gaze cu efect de seră generate individual de 175 de țări.
Invazia Rusiei a generat cel puțin 175 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent (tCO2e). Creșterea emisiilor a fost cauzată de războiul direct, incendiile de vegetație, zborurile redirecționate, migrația forțată și scurgerile cauzate de atacurile militare asupra infrastructurii de combustibili fosili. La acestea se adaugă și costul viitor al reconstrucției.
Cele 175 de milioane de tone includ dioxidul de carbon, protoxidul de azot și hexafluorura de sulf (SF6). Acesta cel mai puternic dintre toate gazele cu efect de seră. Cantitatea totală este echivalentă cu funcționarea a 90 de milioane de mașini pe benzină timp de un an întreg. Și este mai mare decât totalul emisiilor generate individual de țări precum Olanda, Venezuela și Kuweit în 2022.
Cât este nota de plată
Potrivit noului raport al Initiative on Greenhouse Gas Accounting of War (IGGAW), Federația Rusă ar trebui să achite o factură de 32 de miliarde de dolari pentru daunele climatice produse în primele 24 de luni de război.
Adunarea Generală a ONU a declarat că Rusia ar trebui să despăgubească Ucraina pentru război. Ceea ce a determinat Consiliul Europei să stabilească un registru al pagubelor, care va include emisiile climatice. Activele rusești înghețate ar putea fi folosite pentru a achita costurile. Estimarea privind despăgubirile se bazează pe un studiu care a calculat costul social al carbonului la 185 de dolari pentru fiecare tonă de emisii de gaze cu efect de seră.
Autorul principal al IGGAW, Lennard de Klerk, a declarat: „Acest „carbon al conflictului” este considerabil și va fi resimțit la nivel global. Federația Rusă ar trebui să fie obligată să plătească pentru acest lucru”.
Principalele surse
Raportul este cea mai cuprinzătoare analiză a costului climatic al oricărui conflict.
Potrivit acestuia, o treime din emisiile cauzate de război provin direct din activitatea militară din Ucraina. Combustibilul utilizat de trupele rusești este responsabil pentru 35 de milioane de tCO2e – cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră. Alte surse includ fabricarea de explozibili, muniții și ziduri de apărare de-a lungul liniilor de front de către ambele țări. Dar și combustibilul utilizat de aliați pentru livrarea de echipamente militare.
O altă treime este atribuită cantităților uriașe de oțel și beton care vor fi necesare pentru reconstrucție. O parte din reconstrucție a avut deja loc, iar în unele cazuri structurile înlocuite au fost distruse din nou.
Ultima treime a fost generată de incendii, de redirecționarea avioanelor comerciale, de loviturile asupra infrastructurii energetice și, într-o măsură mai mică, de strămutarea a aproape 7 milioane de ucraineni și ruși.
Incendiile de vegetație au crescut în mărime și intensitate de ambele părți ale frontierei de la invazie. Acestea reprezintă 13% din costul total al carbonului.
Efecte colaterale al războiului din Ucraina
Rusia a vizat în mod deliberat infrastructura energetică din Ucraina, în special în primele luni ale războiului. Acestea au generat scurgeri majore de gaze puternice cu efect de seră. Metanul care s-a scurs în mare după distrugerea conductelor Nord Stream 2 a generat aproximativ 14 milioane de tCO2e. Alte 40 de tone de SF6 (echivalentul a aproximativ 1 milion de tone de CO2), se crede că s-au scurs în atmosferă din cauza loviturilor rusești asupra instalațiilor rețelei de înaltă tensiune din Ucraina.
Și consumul de combustibil pentru aviație a crescut vertiginos. Companiile aeriene comerciale europene și americane au interdicție de acces în spațiul aerian rusesc, în timp ce transportatorii australieni și unii asiatici au ales rute ocolitoare ca măsură de precauție. Milele suplimentare au generat cel puțin 24 milioane de tone de CO2.
La rândul ei și migrarea forțată a oamenilor – pentru a scăpa de impactul războiului sau al recrutării – a generat aproape 3,3 milioane de tCO2e, conform theguardian.
