Obiectivul actual al lui Putin este de neînțeles. Fie să subjuge Harkovul, o misiune dificilă, fie să creeze un cordon sanitar. Ca să împiedica lansarea rachetelor ucrainene împotriva sudului Rusiei, scrie publicația Folha Oline.
Panica s-a răspândit, iar președintele Volodimir Zelenski a fost nevoit să-și anuleze o deplasare în străinătate.
SUA l-au trimis pe secretarul de stat, Antony Blinken, pentru a promite sprijin și arme care, din motive meschine în Congresul american, au fost aprobate abia în luna aprilie și nu au ajuns încă.
Blinken a mers mai departe, sugerând că eventuala lor utilizare împotriva teritoriului rus. Un tabu occidental dat fiind riscul de escaladare, este decizia exclusivă a aliatului.
În mijlocul acestui scenariu, Putin a pus pe masă o carte și mai bombastică: l-a promovat ca ministru al apărării pe un economist keynesian pe nume Andrei Belousov.
El ia acum locul lui Serghei Şoigu, care a condus organismul timp de aproape 12 ani. Rămâne incert dacă Şoigu, care a devenit un aliat dur al lui Putin în Consiliul de Securitate al țării, își va păstra influența.
Președintele a fost clar cu privire la rolul lui Belousov. Pe 15 mai a anunțat cheltuieli militare record în perioada post-război rece, de 8,7% din PIB în 2024. El a declarat că „relația dintre tun și unt trebuie integrată organic în strategia generală de dezvoltare a statului rus”.
Cu alte cuvinte, Putin doreşte o economie militarizată pe termen lung, pentru ciocnirea existențială cu Occidentul.
Având în vedere puterea nucleară a Kremlinului și posibilitatea unor ciocniri neprevăzute, aceasta este o perspectivă riscantă.
