Apariția sistemului economic cunoscut astăzi sub termenul de capitalism a fost amplu dezbătută de către istorici și sociologi în ultima sută de ani. Începând de la lucrările lui Karl Marx până la Immanuel Wallerstein, capitalismul, ca sistem economic, își poate găsi rădăcinile încă din Antichitate, chiar dacă reprezenta la vremea respectivă o caracteristică limitată a economiei globale. Indiferent de mijloacele de producție și relația dintre capital și muncitor, o societate capitalistă trebuie să aibă, evident, o bursă în ziua de astăzi.
Dar și povestea apariției primelor burse este la fel de complicată ca identificarea apariției capitalismului. Încă din secolul al XIV-lea există documente care să ateste vânzarea și cumpărarea de către creditori sau brokeri medievali a obligațiunilor de stat. În secolul al XVI-lea, la Antwerp în Belgia, lua naștere prima bursă unde cămătarii și brokerii își vindeau obligațiunile, dar nu existau acțiuni ale companiilor sau breslelor. Toate aceste valori erau notate pe o hârtie care după era vândută și cumpărată după același model al zilelor noastre, doar că oferta era mult mai redusă și la mijloc exista clasica negociere a vremii. La scurt timp însă a urmat și fondarea primei burse moderne, în care oamenii puteau cumpăra acțiuni.
Bursa de la Amsterdam, 1602
Este considerată a fi prima bursă modernă de pe glob. A luat naștere în anul 1602, fiind înființată de The Dutch East India Company (Compania Neerlandeză a Indiilor de Est), simbol bursier VOC, cea mai mare companie de comerț de la vremea respectivă de pe pământ. Este considerată a fi primul concern multinațional din istorie care timp de sute de ani a deținut monopolul asupra comerțului dintre Europa și Asia pe rutele maritime. Compania era mai puternică decât majoritatea statelor de pe glob, avea propria sa flotă, armată, baze militare din Europa până în Asia.
Bursa de la Amsterdam a luat naștere odată cu prima listare publică a unei companii, și anume VOC. Acționarii companiei au început să vândă părți din Dutch East India pentru a finanța expedițiile – la vremea respectivă, o expediție către o locație cunoscută putea fi un pariu din cauza problemelor de pe mare: pirații și vremea. În primii 50 de ani de la „listare”, VOC acorda dividende ori la 2 ani, ori o dată pe an sau uneori la 6 luni. În această perioadă dividendele erau date sub forma unor mărfuri: de cele mai multe ori, condimente. Spre exemplu, în 1609 compania a anunțat prima plată a dividendelor către acționari. 75% din valoarea acțiunilor a fost răsplata din 1610 sub forma de nucșoară. Aveai o contribuție de 100 de guldani la Dutch East India? Primeai în schimb nucșoară, cuișoare sau alte condimente în valoare de 75 de guldani. După primii 50 de ani, compania a început să ofere dividende cash. Astfel, acest sistem s-a păstrat, mai mult sau mai puțin, până în ziua de astăzi. În jurul clădirii de schimb din ilustrația foto, guvernele de la vremea respectivă au început să trimită reprezentanți pentru a vinde obligațiuni pentru a-și finanța războaiele. A doua companie listată la Bursa din Amsterdam a fost sora Dutch East India Company, și anume Dutch West India Company, simbol bursier WIC. Pe parcursul următoarei sute de ani emiterea de acțiuni și vânzarea lor la Bursa de la Amsterdam devenea o practică comună pentru companiile care căutau finanțare, dar și pentru guvernele care se succedau. În secolul al XVII-lea lua naștere și Banca Amsterdamului care garanta tranzacțiile de la bursă.
Bursa de la Paris, 1724
Pe 22 noiembrie 1724 lua naștere Bursa de la Paris în urma unui ordin emis de către Consiliul Roial de Stat. La început erau vândute în mare parte obligațiuni emise de statul francez, titluri de stat, care puteau fi vândute doar de către brokeri acreditați. Bursa de la Paris a devenit membru Euronext, alături de brusa de la Amsterdam și de la Bruxelles, în anul 2000. În prezent are peste 1.000 de companii listate și este a doua cea mai puternică bursă europeană după cea de la Londra.
Bursa din Philadelphia, 1790
Înființată în 1790, Bursa din Philadelphia purta numele inițial de Consiliul de Brokeri din Philadelphia. Infuzia de capital care s-a făcut în primele firme americane prin intermediul bursei a fost benefică mai ales pentru expansiunea în vest. Mare parte din activitatea bursei se rezuma la titluri de valoare, dar prin intermediul său se strângeau și fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii sau a diferitelor afaceri. Cele mai importante acțiuni ce puteau fii cumpărate în urmă cu 150 de ani la bursa din Philadelphia erau cele ale companiilor de căi ferate. După al Doilea Război Mondial se unea cu Bursa din Baltimore, iar în 2007 era cumpărată de către NASDAQ pentru suma de 650 milioane dolari.
Bursa de la New York, 1792
Pe data de 17 mai 1792 mai mulți brokeri și negustori semnau Acordul Buttonwood care dădea naștere bursei de la New York. Era o perioadă în care brokerii își deșfășurau activitatea, atât în Anglia cât și în State, în cafenele. La început, ei tranzacționau acțiuni numai între cunoscători, nu exista o oferă publică cum avem în ziua de astăzi. Bursa de la New York, NYSE, este cea mai mare de pe glob, cu o capitalizare de piață a tuturor companiilor de aproximativ 29 de trilioane de dolari, fiind urmată de NASDAQ, bursa din Shanghai și grupul Euronext din Europa.
Bursa de la Londra, 1801
Încă din secolul al XVII-lea exista obiceiul ca negustorii să ofere către vânzare publicului acțiuni la diverse companii ale vremii. Brokerii de la vremea respectivă începuseră prin a lista, în cafenele sau puburi, prețurile medii ale diferitelor mărfuri: sare, piper, cărbune, iar oamenii puteau veni să liciteze. Acest model de afaceri a crescut ca fenomen pe parcursul secolelor XVII și XVIII, devenind comun pentru comercianți să vândă și diferite titluri sau acțiuni, iar din cauza fraudelor dese autoritățile au decis crearea unei instituții acreditate care să reglementeze prețurile și listările. Pe data de 30 decembrie 1801 lua naștere bursa de la Londra, iar pe parcursul secolului XIX altele au apărut la Manchester și Liverpool. În ziua de astăzi companiile listate au o capitalizare de piață de 4 trilioane de euro.
