PSD a înaintat o nouă propunere legislativă prin care instituțiile și companiile de stat, care desfășoară activități de alimentație publică în circuit intern sau regim comercial, ar trebui să cumpere alimente în proporție mai mare din partea producătorilor locali sau autohtoni, comparativ cu ce achiziționează din UE. Printre instituțiile la care face referire propunerea sunt cantinele școlare sau spitalicești, unitățile militare, internate, cantinele proprii ale autorităților sau intituțiilor publice și companiilor naționale.
Proiectul în discuție prevede ca până la 1 ianuarie 2023, instituțiile publice să achiziționeze obligatoriu minim 50% din alimente de la producători locali și autohtoni, iar până la 1 ianuarie 2024, procentul să crească la 75%. În ambele situații, trebuie să se regăsească un procent de 25% de produse ecologice, conform proiectului.
Importanța proiectului
România a fost amenințată de Uniunea Europeană că va fi dată în judecată dacă nu va elimina din legislație prevederea ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, marile magazine să vândă aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă de la producători locali.
Dar, în 2020, PSD a venit cu un proiect de lege prin care ca unitățile militare, spitalele, cantinele sociale, școlile, penitenciarele și alte instituții publice să fie obligate să cumpere numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești. PNL a venit cu un proiect asemănător care preciza ca alimentele să fie tradiționale și pe ambalaj să se regăsească stema sau tricolorul României, conform profit.ro.
Noua propunere legislativă presupune 7 niveluri pentru un ,,lanț scurt de aprovizionare”, plecând de la raza administrativ-teritorială a unei comune, continuând la municipiu, județ și regiune, ajungând pe ultimele trepte la ,,întreg teritoriu național al României” și ,,întreg teritoriul Uniunii Europene”.
Inițiatorii prezintă cum se va ajunge la îndeplinirea pașilor în funcție de lanțul de aprovizionare, printr-un exemplu concret, care subliniază cum ar trebui să decurgă achizițiile:
Lanțul 1 – O entitate publică va achiziționa produse de la un fermier, dintr-o comună din România.
Lanțul 2 – Dacă acesta nu va găsi alimentele în cantitatea sau calitatea dorită, entitatea publică va putea merge să se aprovizioneze dintr-un oraș apropiat, învecinat cu respectiva comună.
Lanțul 3 – Dacă nici aici nu va găsi ce își dorește, trebuie să meargă în următorul oraș, care se învecinează cu primele două și fac parte din același județ.
Lanțul 4 – Dacă din nou nu va găsi alimentele dorite conform standardelor de calitate sau de cantitate pe care le cere, se poate duce în alte 3 orașe care fac parte din regiune cu celelalte trei zone menționate anterior.
Lanțul 5 – Dacă entitatea publică nu va găsi ce-și dorește, va putea merge la oricare județ apropiat care face parte dintr-o regiune din proximitate.
Lanțul 6 – Dacă nici în cazul acesta nu va găsi ce îl interesează, se poate aproviziona de oriunde de pe teritoriul național.
Lanțul 7 – În ultimă instanță, dacă nu găsește produsele necesare, se poate aproviziona de oriunde din teritoriul Uniunii Europene.
Care este procentul pentru achiziționarea produselor românești?
Proiectul presupune ca persoanele juridice de drept public și privat cu capital de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau pentru cu circuit intern să achiziționeze alimente în conformitate cu perioade clare de timp:
– până în 1 ianuarie 2023 – minimum 50% din alimentele achiziționate;
– până la 1 ianuarie 2024 – minimum 75% din alimente achiziționate.
În ambele procente trebuie să se regăsească minimum 25% produse ecologice.
Proiectul prezintă amenzi cuprinde între 10.000 de lei și 50.000 de lei în cazul în care entitățile publice nu respect prevederile menționate.
Categoriile de produse care sunt vizate de implementarea proiectului
”a) Pentru filiera de produs carne se aplică prevederile prezentei legi pentru următoarele specii: porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește;
- Pentru filiera ouă se aplică prevederile prezentei legi pentru toate categoriile;
- Pentru filiera de produs legume se aplică prevederile prezentei legi pentru următoarele categorii: cartof, fasole (boabe), fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roșii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roșie, brocoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri șiaromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz;
- Pentru filiera de produs fructe se aplică prevederile prezentului act normativ pentru următoarele categorii: mere, pere, prune, piersici, caise, cireșe, vișine, struguri, pepeni, căpșuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură și alune;
- Pentru filiera miere de albine se aplică prevederile prezentului act normativ pentru toate sortimentele de miere;
- Pentru filiera de produs lapte se aplică prevederile prezentului act normativ pentru toate produsele lactate;
- Pentru filiera de produse de panificație se aplică prevederile prezentului act normativ pentru toate tipurile de pâine și produse de panificație”.
Ministerul Agriculturii și autoritățile administrației publice locale înființează și organizează spații pentru colectare și depozitare, în locuri ale unor foste persoane juridice de drept public sau persoane juridice de drept privat cu capital majoritar de stat cu specific în domeniu, susținându-se lanțul cel mai scurt de aprovizionare producător-depozit.
Ministerul de Resort va înființa o direcție special care va avea ca țintă achiziția de produse autohtone la preț de producător, produse care vor fi pentru ,,consumul întregii rețele de stat”.
