La momentul actual, deficitul bugetar din România la cinci luni este de 3,4% din Produsul Intern Brut. Guvernul României este cel care era responsabil de reducerea deficitului la 5% din PIB anul acesta.
În acest an electoral, deficitul bugetar este estimat să depășească 7% din PIB. Astfel, va atinge niveluri asemănătoare celor din anul 2022. Măsurile care ar putea reduce acest deficit, dar și impactul lui sunt creşterea taxei pe valoare adăugată, a accizelor, a taxelor pe proprietate şi mărfuri. Însă acestea ar reprezenta un efect negativ pentru majoritatea românilor.
Proprietarii de case și terenuri vor plăti mai mult la stat
Odată cu alegerile parlamentare de anul acesta, s-a accentuat riscul ca deficitul bugetar al țării noastre să treacă peste pragul de 7% din PIB. Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care Guvernul României nu va diminua cheltuielile sau dacă nu va face arierate.
„Din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc foarte târziu în acest an, vedem acum riscul ca deficitul bugetar să depăşească 7% din PIB în 2024, cu excepţia cazului în care guvernul reduce cheltuielile sau decide să facă arierate. Acestea din urmă ar afecta eforturile de anul viitor de a strânge băierile pungii”, au explicat Dan Bucşa, economist şef pentru Europa Centrală şi de Est la UniCredit Londra, și Anca Negrescu, senior economist UniCredit Bank România.
Creșterile pensiilor dar și majorările salariale vor fi cele care vor pune cea mai mare presiune pe deficitul fiscal din România. Potrivit sursei citate mai sus, campania electorală a stopat eforturile de îmbunătățire a adunării impozitelor. La finele lunii aprilie 2024, deficitul bugetar s-a majorat la 3,3% din PIB. Acesta a fost chiar mai mare decât cel din timpul pandemiei de coronavirus.
„Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătăţire a colectării impozitelor. Iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la sfârşitul lunii aprilie. Mai mare decât în timpul pandemiei de COVID-19. Execuţia slabă a bugetului se explică atât prin cheltuieli mai mari decât cele planificate (ceea ce este obişnuit într-un an electoral), cât şi prin venituri mai mici decât cele planificate (pe lângă colectarea slabă a veniturilor, impozitele pe companiile energetice au scăzut în concordanţă cu preţurile internaţionale)”, au explicat economiştii UniCredit Bank.
Deficitul fiscal se va majora treptat
ING Bank estimează că, până la finalul acestui an, deficitul fiscal va atinge pragul de 6,5% din PIB. Totodată, UniCredit Bank estimează o majorare a riscului de scădere a ratingului de țară în intervalul 2025-2026. În cazul în care acest deficit nu va fi corectat.
„Deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc. În timp ce premierul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA-ul va creşte, cel puţin la alimente şi medicamente, ne aşteptăm la o creştere a cotei TVA (cu 2 pp pentru cota principală) şi la creşterea accizelor, a impozitelor pe proprietate şi pe mărfuri”, au explicat economiştii UniCredit Bank.
Majorarea taxelor și indexarea mai mică a pensiilor poate conduce deficitul bugetar în zona a 5% din PIB. Economia României va avea o reacție negativă la aceste majorări de taxe. Anul acesta, UniCredit Bank estimează o majorare economică de 2,4%, potrivit RomâniaTV.net
