Info

Care sunt prioritățile Guvernului Nicolae Ciucă până la predarea ștafetei către PSD? Legile educației, pe ultima sută de metri

Premierul României, Nicolae Ciucă
Sursa foto:capital.ro

Pe 25 mai premierul Nicolae Ciucă va demisiona cedând locul în fruntea guvernului lui Marcel Ciolacu, cel mai probabil, conform protocolului încheiat în urmă cu doi ani de PNL, PSD și UDMR. Până la expirarea termenului limită însă, premierul în funcție are pe lista scurtă o serie de obiective importante, a căror realizare ar putea contribui substanțial la consolidarea capitalului de imagine al Partidului Național Liberal.

Guvernul Nicolae Ciucă mai are la dispoziție aproximativ patru luni pentru a putea duce la bun sfârșit o serie de proiecte politice importante. Primul pe listă este obținerea acceptării aderării României la spațiul Schengen.

Preluarea președinției Consiliului Europei de către Suedia, de la 1 ianuarie 2023, poate reprezenta o oportunitate politică pentru România, în condițiile în care nordicii și-au exprima anul trecut susținerea pentru țara noastră.

Pentru a valorifica această șansă însă este necesar ca guvernul Ciucă să reușească să introducă problema aderării la României la Schengen pe agenda Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI). Prima reuniune informală a Consiliului JAI va avea loc în perioada 25-27 ianuarie și în cadrul acesteia se vor stabili subiectele abordate în perioada președinției Suediei, iar următoarea pe 9 martie. Dacă Guvernul Ciucă nu va reuși să introducă pe agenda JAI dosarul Schengen, meritul pentru o eventuală reușită ar putea reveni Cabinetului condus de Marcel Ciolacu. Mai ales că, din iunie, președinția Consiliului UE va reveni Spaniei, țară care – și ea – a susținut intrarea României.

La prima vedere, șansele Guvernului Ciucă de a realiza acest obiectiv de țară sunt relativ reduse, având în vedere că Suedia a condiționat abordarea subiectului de condiția ca Austria să îşi dea acordul pentru aderarea României şi Bulgariei.

Suport juridic pentru „România educată“

Un al doilea obiectiv important pe lista scurtă a Guvernului Nicolae Ciucă este votarea pachetului de Legi ale Educației, care susțin proiectul „România Educată“, care a devenit un leitmotiv al celor două mandate ale președintelui Klaus Iohannis.

Prim-ministrul a declarat recent că au fost inițiate deja discuţii pentru a accelera finalizarea pachetului de legi ale educaţie, astfel încă acestea să poată intra în dezbaterea Parlamentului, odată cu reluarea sesiunilor.

„În perioada următoare vom avea activităţi care vor viza pregătirea şi susţinerea proiectelor din Strategia pentru România Educată. Am discutat deja să finalizăm şi să agreem pachetul de legi ale educaţiei, urmând ca odată ce va începe noua sesiune parlamentară să avem asigurat pachetul de legi care va intra în dezbatere în Parlament”, a declarat Nicolae Ciucă, citat de Ziare.com.

Termenel vizate sunt: 15 februarie pentru adoptarea Legilor Educaţiei de către Guvern și 15 martie pentru votarea lor în Parlament. Graba este explicabilă avâd în vedere că, după data de 25 mai, este puțin probabil ca noul guvern condus de către un premier din partea PSD să mai aibă ca prioritate un proiect susținut de președintele KLaus Iohannis.

Pensiile speciale trebuie votate până în martie

La finalul anului trecut, Guvernul Ciucă a obținut o amânare din partea Comisiei Europene pentru noua lege privind reforma pensiilor speciale. Proiectul actului normativ, realizat pe baza recomandărilor Băncii Mondiale a fost adoptat de Guvern la finalul lui 2022, și urmează să fie aprobat până cel târziu în martie, conform înțelegerii agreate cu CE.

Marius-Constantin Budăi, ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, a anunțat că proiectul va fi supus aprobării în Parlament odată cu începerea dezbaterilor, de la 1 februarie 2023.

Principalele modificări introduse prevăd reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile stabilite şi plătite în baza unor legi speciale. Sunt vizate şase categorii de legi, două în domeniul justiţiei şi cele care vizează personalul navigant, Curtea de Conturi, diplomaţii şi pensiile militare. Conform ministrului, diminuarea cheltuielilor se va realiza prin ajustarea procentului de calcul de la 80% la 65% în majoritatea cazurilor, excepţie făcând magistraţii, care beneficiază de o derogare prin decizia Curţii Constituţionale.