Infofinanciar > Info > Primăvară cu recorduri importante pentru piața de artă
Info

Primăvară cu recorduri importante pentru piața de artă

Primăvară cu recorduri importante pentru piața de artă
sursa foto arhiva companiei

Anul a început cu rezultate remarcabile pentru piața de artă din România. Cea mai importantă licitație din primul sezon, Licitația de Primăvară, a avut un procent de adjudecare de 80% și a strâns aproape 800.000 de euro.

Într-un eveniment cu o durată demnă de performanță – 6 ore și 23 de minute, au participat 234 de palete, dintre care 83 au adjudecat. Recordul aparține din nou lui Nicolae Tonitza, unul dintre cei mai mari artiști plastici români, „un geniu al tristețelor luxuriant colorate”, care s-a remarcat pentru capetele sale de copil, dar și pentru realizarea unor nuduri controversate în epocă. 

Cel mai mare total de adjudecări al Licitației de Primăvară (260.000 de euro) aparține lucrărilor ce poartă semnătura Tonitza. Am prezentat publicului șase picturi ale maestrului – „Nud în fotoliu roșu” (ilustrând pe fiica cea mare a artistului, Catrina, realizat între anii 1933-1934 și provenit din colecția gen.

Piața de artă din această primăvară

Vasile Parizescu, fost fondator și președinte al Societății Colecționarilor de Artă din România), care a fost adjudecat cu 90.000 de euro, un alt „Nud”, din 1927 (aflat, până de curând, în proprietatea unui mare colecționar interbelic de artă, dr. Iosif Dona, a cărui colecție a fost retrocedată de Muzeul Național de Artă în 2012), care a fost adjudecat cu 75.000 de euro, „Cap de copil” (1924-1926, adjudecat pentru 39.000 de euro – până la care a crescut de la un preț de pornire de 12.000 de euro), „Tânără din Făgăraș” (35.000 de euro), „Gladiole” (11.000 de euro) și „Sâmbăta de Sus” (10.000 de euro).

Tonitza se numără printre pictorii care „au dominat prima jumătate a secolului al XX-lea și care au făcut din tablourile cu nuduri un gen independent al picturii”, este de părere regretatul critic de artă Mircea Deac. În scrierile sale, Tonitza aduce în discuție problematica receptării nudului în arta autohtonă, făcând referire la reticența și puritanismul manifestate de unii privitori. „Cine se lasă cucerit în fața unui nud de voluptatea cărnii, iar nu de voluptatea de a picta, ratează”, avea să remarce artistul.

Vă semnalăm, tot din „Licitația de Primăvară”, al cărei catalog poate fi accesat și online, și alte recorduri ale ultimului deceniu. Astfel, pictura „La șipot” a lui Ion Theodorescu-Sion a fost adjudecată pentru 21.000 de euro, cel mai bine vândută lucrare de Sion în ultimii zece ani. Tot la categoria recorduri deceniale remarcăm alți doi importanți post-impresioniști români: pe Adam Bălțatu, cu a sa „Primăvară”, adjudecat spectaculos pentru 10.000 de euro, dar și pe Dumitru Ghiață, a cărui compoziție modernistă cu țărănci „De vorbă” s-a adjudecat pentru 7.000 de euro.

Cel mai bine vândută monedă în licitație

Licitația de Artă Istorică din 26 martie a înregistrat și ea recorduri importante, având o rată de adjudecare de peste 66% și un total de vânzări de peste 150 de mii de euro. Lista recordurilor este lungă, enumerăm câteva.

În primul rând cel mai bine vândută monedă românească (la o licitație din România) – adjudecată pentru 32.000 de euro (pornind de la 12.000 de euro): moneda de 100 de lei din aur – o piesă extrem de rară, care a fost bătută în anul 1940 pentru a marca zece ani de domnie ai regelui Carol al II-lea. În ce constă valoarea sa a explicat Viorel Petac, Președinte al Societății Numismatice Române: „Este cu totul excepțională, pentru că are o mare valoare istorică și patrimonială. A fost emisă în 1940, de Carol al II-lea. Este o piesă extrem de rară, pentru că așa a vrut suveranul să fie – tirajul ei a fost de numai 300 de exemplare. A fost oferită doar celor din imediata apropiere a regelui, nu se găsea pe piață. Sunt foarte puține exemplare în lume”.

Apoi cel mai bine vândută în licitație, în România, monedă transilvană, anume un taler de necesitate, din argint, bătut de Ioan Zápolya în 1562, piesă de asemenea rarisimă, care a avut un preț de pornire de 800 de euro și a fost adjudecată cu 4.500 de euro.

Record

Suntem în Anul Avram Iancu – numit astfel prin decret legal, căci în 2024 se împlinesc 200 de ani de la nașterea eroului transilvănean – așadar ne bucurăm să anunțăm că una dintre ultimele imagini cunoscute ale liderului Revoluției române de la 1848-1849, de o rară sugestivitate, a fost adjudecată pentru 5.000 de euro (piesa a avut în licitație un preț de pornire de 800 de euro). Această imagine cu Avram Iancu a fost realizată atunci când acesta avea în jur de 40-41 de ani și ni-l arată sărăcăcios îmbrăcat, suferind, dar adoptând o atitudine demnă, cu mâna prinsă în haină și cu privirea îndreptată direct, fără ezitare, către obiectivul aparatului de fotografiat.

Și segmentul de carte veche din cadrul aceluiași eveniment a avut parte de un record, la capitolul tipăritură de secolul XVIII din Țara Românească. Cu un preț de pornire de 1.200 de euro, „Evanghelia învățătoare (Chiriacodromion)”, din timpul celei de-a doua domnii a lui Constantin Mavrocordat în Țara Românească, prima cazanie românească tipărită la București, în 1732 (cu ex-libris), a fost adjudecată pentru 5.500 de euro.

Licitația de Sculptură care a avut loc joi seară (28 martie) nu va fi uitată și pentru că este evenimentul care a prilejuit adjudecarea sculpturii momentului, „Hidra” lui Costin Ioniță. Lucrarea, care face parte din „Proiect 1990” din 2012, ce și-a propus să înlocuiască statuia lui Lenin din fosta Piață a Scânteii, actuala Piață a Presei Libere, și care a stârnit recentele controverse din cadrul Expoziției „Luna Sculptorilor Români” de la Iași, unde a fost „luată la bătaie” de trecători, a fost adjudecată pentru 10.000 de euro (al doilea preț pentru Costin Ioniță, al cărui „Cavaler negru” s-a adjudecat, în 2021, pentru 30.000 de euro – un record pentru sculptura tânără la acea vreme).

„Hidra” a făcut senzație

„Hidra” a făcut senzație de la prima apariție și nu se dezice. Asemuită cu „un balaur cu șapte capete”, reprezintă o critică a clasei politice, după cum a mărturisit chiar artistul. Reacțiile controversate la adresa ei nu s-au epuizat, mai ales că a reapărut în atenție în acest an electoral. „Ideea lucrării este că, până la urmă, clasa politică s-a schimbat doar la faţă, dar în esenţă este aceeaşi. E o temă care reprezintă politica postdecembristă. De ce Hidra? Pentru că Hidra este monstrul mitologic cu sânge otrăvit și posibilități de regenerare infinite. Cele șapte capete ale Hidrei au forma unor trandafiri ce răsar din trupul decapitat al statuii lui Lenin”, a explicat sculptorul Costin Ioniţă.

Tot contemporan și tot record a înregistrat sculptorul brașovean Daniel Rădulescu, a cărui sculptură metaforică „Selfscape” a fost adjduecată aseară, de asemenea, pentru 10.000 de euro. Remarcăm de asemenea recordul de autor înregistrat de sculptorul contemporan băcăuan Lucian Smău cu marmura „Reverie – Privire spre infinit”, adjudecată pentru 6.900 de euro.