Mai puțin de 60 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial. Iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare, conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 24 aprilie.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că pentru fiecare creștere procentuală a plasticului produs, a existat o creștere echivalentă a poluării cu plastic în mediu.
„Producția înseamnă cu adevărat poluare”, spune unul dintre autorii studiului, Lisa Erdle, director științific la organizația non-profit The 5 Gyres Institute.
Colectarea și analizarea plasticului
O echipă internațională de voluntari a colectat și analizat peste 1.870.000 de deșeuri de plastic din 84 de țări, pe parcursul a cinci ani. Cea mai mare parte a deșeurilor colectate au fost ambalaje de unică folosință pentru produse alimentare, băuturi și tutun.
Mai puțin de jumătate din aceste deșeuri de plastic aveau o marcă identificabilă care putea fi urmărită până la compania care a produs ambalajul. Restul nu au putut fi contabilizate sau asumate responsabilități.
„Acest lucru arată foarte, foarte, foarte bine necesitatea transparenței și a trasabilității”, spune unul dintre autorii studiului, Patricia Villarrubia-Gómez. Ea este cercetător în domeniul poluării cu plastic la Stockholm Resilience Centre. „Trebuie să știm cine produce ce. Pentru ca aceștia să își asume responsabilitatea, nu-i așa?”.
Responsabilitate pentru companii
Jumătate din plasticul de marcă a fost responsabilitatea a doar 56 de companii multinaționale de bunuri de larg consum cu mișcare rapidă. Iar un sfert din această cantitate a fost produsă de doar cinci companii.
Altria și Philip Morris International au reprezentat 2% din deșeurile de plastic de marcă găsite. Danone și Nestlé au produs 3% din acestea. PepsiCo a fost responsabilă pentru 5% din ambalajele aruncate. Iar 11% din deșeurile de plastic de marcă au putut fi urmărite până la compania Coca-Cola.
„Industriei îi place să pună responsabilitatea pe seama individului”, spune autorul studiului, Marcus Eriksen. El este expert în poluarea cu plastic de la The 5 Gyres Institute.
„Dar am dori să subliniem că este vorba de mărci. Este alegerea lor pentru tipurile de ambalaje [pe care le folosesc] și pentru că au îmbrățișat acest model de livrare a produselor lor de aruncat. Asta este ceea ce cauzează cea mai mare abundență de gunoaie.”
Ce spun companiile
The Guardian a contactat Philip Morris International, Danone, Nestlé, PepsiCo și The Coca-Cola Company.
Compania Coca-Cola a declarat: „Ne pasă de impactul pe care îl are fiecare băutură pe care o vindem. Și ne angajăm să ne dezvoltăm afacerea într-un mod corect.” Compania s-a angajat să facă 100% din ambalajele sale reciclabile la nivel global până în 2025. Și să utilizeze cel puțin 50% materiale reciclate în ambalaje până în 2030.
Nestlé a precizat că a redus utilizarea plasticului virgin cu 14,9% în ultimii cinci ani. Și că susține programe din întreaga lume pentru dezvoltarea unor sisteme de colectare și reciclare a deșeurilor.
„De la lansarea angajamentelor noastre voluntare de a aborda problema deșeurilor de plastic, în urmă cu cinci ani, am depășit semnificativ piața în general în ceea ce privește reducerea plasticului virgin și creșterea gradului de reciclare, potrivit celui mai recent raport al Fundației Ellen MacArthur”, a precizat compania.
De asemenea, compania susține crearea unui regulament global obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu plastic. Care este în curs de negociere în această săptămână.
Măsurile nu funcționează
Cu toate acestea, deși multe dintre aceste companii au luat măsuri voluntare pentru a-și îmbunătăți impactul asupra poluării cu plastic, experții din spatele studiului susțin că acestea nu funcționează. Producția de plastic s-a dublat de la începutul anului 2000. Iar studiile arată că doar 9% din plastic este reciclat.
Atunci când echipa a colectat date privind producția anuală de ambalaje din plastic declarată de fiecare dintre aceste companii multinaționale și le-a comparat cu datele din cele peste 1.500 de anchete privind deșeurile, analiza lor statistică a arătat că fiecare creștere cu 1% a producției de plastic a fost direct corelată cu o creștere de aproximativ 1% a poluării cu plastic.
„Văzând de fapt această creștere de la unu la unu, am fost ca și cum, wow”, spune unul dintre autorii studiului, Kathy Willis, un socio-ecolog marin de la Organizația de Cercetare Științifică și Industrială Commonwealth din Australia.
„În mod repetat, în urma cercetărilor noastre științifice, observăm că trebuie să limităm cu adevărat cantitatea de plastic pe care o producem”.
Explicații nerealiste
Cu toate acestea, Kartik Chandran, un inginer de mediu de la Universitatea Columbia, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat că, deși aceste noi date sunt surprinzătoare, observația conform căreia 1% producție de plastic este egală cu 1% poluare cu plastic este „puțin nerealistă” și „simplistă”.
El a spus că datele nu au luat în considerare poluarea cu plastic din China, Coreea și Japonia. Și nici nu au luat în considerare inițiativele de reciclare sau de curățare în curs de desfășurare.
O analiză mai bună s-ar putea baza pe fluxurile nete de plastic în producția de plastic, luând în considerare și creditele rezultate din reutilizarea materialelor din plastic, și pe încărcătura netă de plastic atribuită ca poluare cu plastic.
Se discută despre un tratat
Echipa din spatele studiului, dintre care unii participă la discuțiile care au loc în această săptămână la Ottawa pentru a discuta despre un tratat al ONU privind poluarea cu plastic, a declarat că rezultatele lor au subliniat necesitatea urgentă a unui tratat obligatoriu la nivel mondial care să se concentreze pe măsuri de producție.
Discuțiile se vor desfășura până luni. Iar Luis Vayas Valdivieso, ambasadorul ecuadorian în Marea Britanie, a declarat pentru The Guardian la începutul acestei săptămâni că speră că țările se vor uni pentru a asigura un instrument internațional cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu plastic.
„Este foarte important să negociem acest tratat acum. Lumea se află într-o triplă criză a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a poluării. Dar, în timp ce există acorduri pentru primele două, nu avem nicio legislație, niciun acord global privind poluarea cu plastic”, informează theguardian.com
