POLITICO: Topul celor mai influenți oameni politici ai anului din Europa

Anual, POLITICO prezintă un clasament al celor mai influente persoane din Europa. Pe lângă cea mai puternică persoană de pe continent, lista este împărțită în trei categorii – făuritori, visători și perturbatori – fiecare reprezentând un tip diferit de putere.

Numărul unu în clasamentul general este ocupat de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, numit „europeanul”, fiind considerat cea mai influentă și importantă persoană din Europa în 2022. Potrivit Politico, Zelenskie este motivul pentru care Europa se schimbă într-o direcție cu totul nouă.

Volodimir Zelenski

Europa se schimbă. Continentul își reevaluează relațiile strategice, devine serios în ceea ce privește apărarea, regândind politicile privind comerțul, aderarea și securitatea energetică. În linii mari, se regândește ce înseamnă să fii european – și acest lucru se datorează în mare parte comediantului devenit președinte al Ucrainei.

Aceasta nu este prima dată în ultimii ani când Ucraina este atacată de Rusia. Țara și-a văzut alegerile piratate, aprovizionarea cu gaze naturale întreruptă, teritoriul său a fost violat. Dar până la ultimul atac al președintelui rus Vladimir Putin, restul Europei nu a făcut mare lucru. Au existat zori false în 2004, când Revoluția Portocalie a promis un guvern pro-european, și apoi din nou în cadrul protestelor Euromaidan din 2014, care au semnalat încă o dată legături mai strânse între Ucraina și Europa – dar acestea s-au stins în mare parte.

Motivul pentru care lucrurile sunt diferite de această dată este Volodimir Zelenski.

Robert Habeck

Robert Habeck ocupă prima poziție în categoria făuritorilor – the doers, cei care fac lucrurile să meargă. Politico îl numește pe Habeck un „cancelar adevărat”.

Când Rusia a invadat Ucraina în februarie, o întrebare a apărut imediat: Ce va face Europa? Pentru a răspunde la această întrebare, oamenii au privit bineînțeles spre Germania, cea mai mare și mai puternică țară din Uniunea Europeană. Dar nu s-au uitat la cancelarul german Olaf Scholz; în schimb, s-au uitat la Robert Habeck. Ministrul economiei și climei, în vârstă de 53 de ani, a avut un rol central în decizia UE de a stabili cât de departe trebuie să meargă în sancționarea Rusiei. De asemenea, el și-a asumat sarcina dificilă de a stabili cum ar putea Germania să găsească suficiente surse de energie alternativă pentru a rezista pe durata iernii și, în același timp, să își reducă emisiile la zero net.

În timp ce jurnaliștii căutau zilnic, sau din oră în oră, actualizări privind evoluția pachetelor de sancțiuni sau a planurilor energetice ale UE, întrebarea pe care și-o puneau toți era: „Ce se întâmplă? Ce a spus Habeck?

Din această categorie fac parte Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, președintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, și lidera conservatoare din Franța, Marine Le Pen.

Sanna Marin

Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, ocupă primul loc în categoria visătorilor.

Este nevoie de un tip special de acuitate politică pentru a încălca decenii de precedent în materie de politică externă numit peiorativ după propria țară. Dar, sub conducerea Sannei Marin, Finlanda nu mai poate fi acuzată de „finlandizare”. Prim-ministrul a rupt în cele din urmă tradiția țării sale de a menține o distanță strategică între Rusia și NATO și a decis, împreună cu Suedia, să se alăture alianței militare occidentale. Făcând acest lucru, Marin a înfruntat amenințările Kremlinului cu „măsuri de retaliere” și va supraveghea o probabilă militarizare a frontierei estice a țării.

Cu toate acestea, în mod surprinzător, nu rolul lui Marin în repoziționarea posturii de apărare a țării sale a atras cea mai mare atenție internațională. Ca femeie în vârstă de 36 de ani, Marin rămâne o raritate într-o clasă politică încă populată în principal de sexul masculin. Chiar și într-o țară cu o rată ridicată a parității de gen, perioada în care a fost prim-ministru – și reacția multora la aceasta – este o mărturie a luptei pe care femeile din politică o duc pentru de a fi tratate cu adevărat ca egali.

Din categoria visătorilor mai fac parte Nicola Sturgeon, Eric Huang, Elke Van den Brandt, iar ultimul loc îi aparține lui Vladimir Putin, în categoria pierzătorilor.

Giorgia Meloni

Meloni este locul întâi în ultima categorie, cea a perturbatorilor – distruptors – supranumită ducesa.

Noul prim-ministru al Italiei, Giorgia Meloni, face toate eforturile pentru a se prezenta ca fiind neamenințătoare. Lidera ultraconservatoare a pledat cândva pentru scoaterea Italiei din zona euro și s-a opus sancțiunilor impuse Moscovei după ce Rusia a invadat Crimeea în 2014. Dar, în aceste zile, ea se străduiește să le transmită interlocutorilor săi din Europa și din Occident că este un mare fan al NATO, că păstrează o linie dură față de Kremlin și că nu dorește în niciun caz să părăsească Uniunea Europeană (deși nu i-ar displăcea să aibă șansa de a face unele modificări în modul în care funcționează).

Referindu-se la rădăcinile fasciste ale partidului său înainte de alegerile din septembrie, ea a emis o declarație video în care dezminte ideologia în franceză, engleză și spaniolă (le vorbește fluent pe toate trei). În schimb, ea și-a comparat opiniile politice cu „conservatorii britanici, republicanii americani și Likud-ul israelian”.

Dar atunci când eurocrații nu se uită, Meloni o dă mai tare – vociferând împotriva imigrației, a „propagandei de gen” și a corectitudinii politice. Ea a comparat accesul ușor la avort cu faptul că face parte dintr-o „cultură a morții”, a lansat polemici despre „islamizarea Europei” și i-a numit pe susținătorii Black Lives Matter „barbari”. Și, bineînțeles, ea vizează Bruxelles-ul: „În Europa, oamenii sunt îngrijorați de Meloni. Ce se va întâmpla?”, le-a spus ea susținătorilor la un miting înainte de alegeri. „Ceea ce se va întâmpla este că trenul cu sosii se va sfârși”. Birocrații fără chip și „lobbyiștii multinaționali” care îi secătuiesc pe italienii care muncesc din greu de bogăția lor sunt tropi frecvent utilizați.

Din această categorie fac parte și Viktor Orban, Keir Starmer, Jean-Luc Mélenchon, Ylva Johansson, Kyriakos Mitsotakis și Serghei Lavrov.

Întregul POLITICO 28 poate fi găsit aici.