Dacă s-ar întâmpla ca în țara noastră să existe un cutremur asemănător celui din Taiwan, consecințele ar fi unele dezastruoase. Acest lucru a fost declarat de cei care analizează modul în care mișcările pământului afectează clădirile. În speciale pe cele care sunt vechi.
Numai în București, dacă ar exista un seism cu o magnitudine mare, minim 2.000 de clădiri s-ar putea prăbuși. Procentul este cu 60% mai mare față de numărul celor care s-au prăbușit în anul 1977. Acela a fost anul în care s-a produs ultimul cel mai mare cutremur în România.
Clădiri cu risc seismic
În capitală, 377 de clădiri au risc ridicat de prăbușire în cazul în care ar exista un cutremur cu o magnitudine mare. Acest lucru este arătat de date oficiale. Totuși, realitatea este alta. Lista clădirilor care sunt vulnerabile este mai lungă, însumând peste 2.300 de edificii care sunt în pericol.
Este vorba aici despre zeci de mii de apartamente. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că multe dintre imobilele din București au trecut deja prin două cutremure. Este vorba despre cel din 1940 și cel din 1977. Conform informațiilor transmise de specialiști, în cazul în care va exista un nou cutremur, aceste clădiri ar putea să nu mai supraviețuiască.
„Dacă s-ar repeta un cutremur precum cel din 1977 acum am avea cam de 10 ori mai multe clădiri vulnerabilizate. În 77 vorbeam de câteva sute de clădiri care trecuseră prin cutremurul din 1940 și fuseseră lăsate nereparate. Acum vorbim de câteva mii de clădiri care au trecut și prin 40 și prin 77 și lăsate nereparate”, este declarația oferită de Matei Sumbasacu, inginer constructor.
Intervenții dificile
Totodată, în cazul în care va exista un seism cu o asemenea amplitudine, intervenția salvatorilor ar fi una dificilă. Acest lucru este cauzat de felul în care Capitala s-a dezvoltat.
„Multe scenarii atât ale autorităților, cât și ale cercetătorilor indică un număr mai mare de victime dacă un cutremur ca cel din ’77 s-ar produce astăzi. E vorba de mii, poate zeci de mii de victime, contează foarte mult și magnitudinea care poate fi și mai mare, dar și momentul de producere, câți se află înăuntru, câți afară”, este declarația lui Dr. Dragoș Toma-Dănilă, cercetător științific INFP.
Chiar dacă Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic ar reuși să reconsolideze 30 pe an, ar fi în continuare nevoie de 70 de ani. Birocrația este în continuare grea. Acest lucru se întâmplă cu toate că legislația a fost simplificată. De exemplu, numai pentru contractarea unui constructor este nevoie de o perioadă cuprinsă între patru și șase luni.
Clădiri în lucru
„În prezent avem în lucru 144 de clădiri, pentru trei dintre ele avem șantierele deschise, în sensul că avem schele pe ele, avem muncitori, sunt lucrări de consolidare. Pentru celelalte 141 sunt lucrări aflate în diferite etape de proiectare, estimăm ca anul acesta să deschidem alte noi 10 șantiere. De săptămâna viitoare o să începem evaluarea vizuală rapidă pe axa Romană-Universitate-Unirii”, este mesajul pe care l-a transmis Răzvan Munteanu, director AMCCRS.
În prezent, membrii Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, împreună cu specialiștii de la Fizica Pământului au montat senzori. Aceștia au rolul de a arăta felul în care mișcările pământului afectează clădirile. Acest tip de aparat se va monta pe toate clădirile care urmează să fie reabilitate.
Rolul senzorilor
Rolul senzorilor este de a înregistra și de a transmite în timp real mișcările seismice. Această funcționalitate va ajuta specialiștii să înțeleagă comportamentul unei clădiri înainte de a interveni pentru consolidare.
Urmează ca un bloc cu două etaje să fie consolidat. Acest lucru se va întâmpla fără să fie nevoie ca locatarii să fie mutați. În cadrul acestui proiect pilot, specialiștii vor aplica o soluție nouă la noi în țară. Aceasta a fost propusă de o Universitate din Olanda. Concret, este vorba despre faptul că pe partea exterioară a clădirii se va monta un schelet din lemn lamelar. Rolul acestuia este de a majora rezistența la seism.
Soluția este aplicată de o perioadă îndelungată de către japonezi. Aceștia și-au acoperit clădirile cu proteze metalice. Rolul lor este de a proteja clădirile în eventualitatea în care s-ar produce un cutremur cu o magnitudine mare, informează stirileprotv.ro
