Ordinul președintelui Statelor Unite, Ronald Reagan, adresat premierului israelian, Menachem Begin, de a pune capăt „holocaustului” din Liban este probabil cea mai cunoscută anecdotă politică din timpul invaziei israeliene din 1982.
Cu toate acestea, mai puțin cunoscută este apărarea entuziastă pentru aceeași „operațiune militară”, numită „Operațiunea Pace pentru Galileea”. Aceasta a fost oferită de un tânăr senator democrat la o întâlnire privată în care Begin era interogat de legislatorii americani cu privire la utilizarea disproporționată a forței de către Israel.
Un discurs pasionat
Potrivit lui Begin, senatorul de Delaware, Joe Biden, în vârstă de 40 de ani, a ținut „un discurs foarte pasionat” de susținere a Israelului. Asta în timpul unei reuniuni cu ușile închise a Comitetului de Politică Externă de la Washington DC. Și a declarat că „ar merge chiar mai departe decât Israelul”. Și „ar respinge cu forță pe oricine ar încerca să-i invadeze țara. Chiar dacă asta ar însemna să ucidă femei sau copii”.
Begin, un fost lider al Irgunului, faimosul grup armat care a comis unele dintre cele mai grave acte de purificare etnică în timpul creării statului Israel, inclusiv masacrul de la Deir Yassin din 1948, a fost, după spusele sale, uimit de tupeul lui Biden.
„M-am disociat de aceste remarci”, a declarat ulterior Begin reporterilor israelieni. „I-am spus: „Nu, domnule. Trebuie să i se acorde atenție. Conform valorilor noastre, este interzis să faci rău femeilor și copiilor. Chiar și în război… Uneori există victime și în rândul populației civile. Dar este interzis să aspirăm la acest lucru. Acesta este un criteriu al civilizației umane. Să nu rănești civili”.”
Se pare că susținerea entuziastă a lui Biden pentru Israel în timp ce acesta a comis în Liban ceea ce Reagan a considerat un „holocaust” nu a fost un moft sau o anomalie.
Biden în prezent
Astăzi, în calitate de președinte, Biden pare chiar mai dornic să legitimeze și să încurajeze agresiunea israeliană și încălcările dreptului internațional decât era acum mai bine de 40 de ani.
De la 7 octombrie, administrația Biden a s-a opus la trei rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU. Acestea cereau încetarea focului. În ciuda sondajelor de opinie care au demonstrat un sprijin public tot mai mare pentru o încetare a focului și a faptului că numărul morților din Gaza a trecut de 30 000, administrația Biden a rămas fermă în poziția sa împotriva unei încetări a focului până la 22 martie. Atunci când, în cele din urmă, a introdus propria sa rezoluție.
Rezoluția, care nu a cerut în mod explicit Israelului să oprească campania din Gaza, a fost respinsă prin veto de Rusia și China tocmai din acest motiv. La 25 martie, o versiune revizuită care includea un apel necondiționat la încetarea focului a fost supusă la vot. Și a fost adoptată cu 14 voturi pentru. Iar SUA s-au abținut.
Adoptarea rezoluției prin care se cerea o „încetare imediată a focului” pentru restul lunii sfinte musulmane a Ramadanului „care să ducă la o pace durabilă” a fost interpretată de mulți ca un semn că presiunea din partea comunității internaționale ajunge în sfârșit la aliatul de nădejde al Israelului de la Casa Albă.
Administrația Biden nu a cerut încetarea focului
Cu toate acestea, rezoluția nu a reprezentat o amenințare reală la adresa continuării războiului Israelului în Gaza. Nu numai că nu a inclus un apel la o „încetare permanentă a focului”, așa cum doreau mulți membri ai ONU. Dar a cerut și eliberarea necondiționată a prizonierilor israelieni. Fără a menționa măcar miile de palestinieni deținuți fără acuzații în Israel.
În plus, a fost adoptată în temeiul Capitolului VI (Soluționarea diferendelor prin Pace) din Carta ONU. Și nu al Capitolului VII (Acțiuni în ceea ce privește amenințările la adresa păcii, încălcările păcii și actele de agresiune).
În timp ce rezoluțiile din capitolul VI sunt descrise în mod obișnuit ca fiind obligatorii din punct de vedere juridic, nu există un consens între cercetătorii și juriștii din domeniul juridic cu privire la faptul că acestea sunt sau nu executorii din punct de vedere juridic. Acest lucru a permis SUA să respingă rezoluția ca nefiind aplicabilă din punct de vedere juridic. Și, practic, a oferit Israelului o scuză pentru a ignora complet apelul la încetarea focului din partea CSONU.
În cele din urmă, ceea ce unii au interpretat ca fiind o atenuare tardivă a poziției pro-Israel a lui Biden nu a fost decât fumigene.
Ajutor pentru Israel
De fapt, în timp ce lumea era ocupată să discute dacă SUA va permite în sfârșit Consiliului de Securitate al ONU să adopte o rezoluție de încetare a focului și dacă această rezoluție ar putea face ceva pentru a pune capăt devastării din Gaza, administrația Biden lucra pentru a promova un alt pachet generos de „ajutor” pentru Israel.
În weekendul de dinaintea votului asupra rezoluției modificate de încetare a focului din 25 martie, în timp ce cele mai importante grupuri pentru drepturile omului, organizații de sănătate și agenții ale ONU trăgeau un semnal de alarmă cu privire la amenințarea foametei care plana asupra Gaza, Biden a promulgat un pachet de finanțare de 1 200 de miliarde de dolari. Acesta a fost aprobat vineri de Camera Reprezentanților a SUA și adoptat sâmbătă de Senat.
Pachetul financiar masiv nu a inclus un ajutor militar de 14,1 miliarde de dolari pentru Israel. Așa cum ceruse inițial administrația. Cu toate acestea, a oferit Israelului concesii care sunt poate mult mai valoroase pentru efortul său de război decât ar fi orice ajutor militar suplimentar.
Pe lângă finanțarea integrală a „angajamentului de securitate” anual al SUA de 3,3 miliarde de dolari pentru Israel, proiectul de lege a interzis finanțarea de către SUA a Agenției ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA). Principalul furnizor de ajutor și servicii de bază pentru palestinienii din Gaza, până în martie 2025.
Afirmație nefondată
Interdicția americană este legată de o afirmație israeliană nefondată. Potrivi acesteia, aproximativ 12 dintre cei 13.000 de angajați ai agenției din Gaza au participat la atacurile Hamas din 7 octombrie. Comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, i-a concediat imediat pe angajații acuzați de Israel. Ulterior, el a calificat concedierile drept un act de „proces echitabil inversat”. Și a recunoscut că nu avea nicio dovadă pentru a susține concedierea acestora.
Dosarul de șase pagini al serviciilor de informații israeliene privind presupusa implicare a angajaților UNRWA în atacurile din 7 octombrie, pe care mai multe țări donatoare l-au citat pentru a-și explica decizia de a suspenda finanțarea agenției, s-a constatat, de asemenea, că nu conținea nicio dovadă concretă atunci când a fost analizat de Channel 4 din Regatul Unit și de alte organizații de știri.
Uniunea Europeană și țări precum Canada, Suedia, Danemarca și Australia au reluat ulterior finanțarea. Asta în timp ce alți donatori, printre care Arabia Saudită și Irlanda, și-au majorat donațiile. Chiar săptămâna trecută, senatorul american democrat Chris Van Hollen a calificat afirmațiile israeliene despre UNRWA drept „minciuni categorice”. Cu toate acestea, se pare că niciunul dintre acestea nu a convins administrația Biden să reia finanțarea pentru agenția ONU. Aceasta oferă ajutor vital pentru mai mult de un milion de civili asediați, în majoritate femei și copii. Aceștia se confruntă cu foametea și bombardamentele nediscriminatorii.
Mai puțin ajutor pentru Autoritatea Palestiniană
Proiectul de lege al lui Biden include, de asemenea, o dispoziție care ar limita ajutorul acordat Autorității Palestiniene. Care guvernează Cisiordania ocupată. Asta dacă „palestinienii inițiază o anchetă autorizată de Curtea Penală Internațională (CPI) pe cale judiciară sau sprijină în mod activ o astfel de anchetă. Care îi supune pe cetățenii israelieni unei anchete pentru presupuse crime împotriva palestinienilor”.
Acesta este un șantaj la adresa unui popor pentru a nu-și exercita dreptul la autodeterminare. Proiectul de lege mai reține fonduri de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pentru ceea ce numește acțiuni „anti-israeliene”.
În concordanță cu refuzul Israelului de a permite orice investigații independente privind comportamentul său împotriva palestinienilor, proiectul de lege elimină, de asemenea, finanțarea Comisiei internaționale independente de anchetă privind teritoriile palestiniene ocupate. Care are mandatul de a investiga crimele de război.
ONU și alte organizații internaționale finanțate prin acest proiect de lege sunt îndrumate să evalueze și să raporteze cu privire la încercările de combatere a prejudecăților „anti-israeliene”.
Condiții pentru aistența în Gaza
În plus, proiectul de lege impune noi condiții privind asistența pentru Gaza. Cum ar fi coordonarea cu Israelul, prevenirea deturnării către rezistența palestiniană. Dar și o cerință de monitorizare de către o terță parte.
Aceste măsuri par să ignore faptul că Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a constatat că Israelul comite în mod plauzibil un genocid în Gaza. Iar cele mai importante agenții umanitare din lume au tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că cea mai gravă foamete provocată de om din istorie ar putea lovi în curând teritoriul asediat.
Biden, de partea Israelului
Se pare că nu există nicio crimă pe care Israelul ar putea să o comită sau nicio linie roșie umanitară pe care ar putea să o depășească, care să-l întoarcă pe președintele Biden împotriva sa.
De la rezoluția din 25 martie a Consiliului de Securitate al ONU care solicită încetarea focului în Gaza, știrile din SUA și Europa au fost dominate de rapoarte care sugerează că Biden și premierul israelian Benjamin Netanyahu sunt acum „pe un curs de coliziune”. Și că se confruntă cu un „minim al timpului de război” în relații.
Acest lucru ar putea fi adevărat. Dar presupusa ceartă dintre Biden și Netanyahu nu schimbă faptul că președintele SUA este același om care l-a uimit pe Begin cu sprijinul său necondiționat pentru Israel în 1982.
Rezoluția de încetare a focului din cadrul Consiliului de Securitate al ONU sau numeroasele scurgeri de informații convenabile din mass-media care sugerează că Biden este „sătul” de comportamentul guvernului israelian în Gaza nu ar trebui să păcălească pe nimeni.
Biden este în continuare același om care a spus că ar fi mers chiar mai departe decât „Israelul” în Liban. Și este în continuare cel mai bun președinte american pe care și l-ar fi putut dori Israelul. Asta în timp ce își continuă „genocidul plauzibil” în Gaza, informează aljazeera.com
