Numărul românilor care și-au declarat insolvența s-a dublat anul trecut în comparație cu 2020. Este cel mai mare înregistrat în țara noastră de când a intrat în vigoare legea falimentului personal.
Persoanele care au datorii de cel puțin 15 salarii minime pe economie, adică în jur de 45.000 de lei, se pot califica pentru a se declara insolvente. Începerea procedurii de insolvență suspendă orice executare silită și nu mai permit adăugarea de penalități sau comisioane.
Povestea unui tată
Într-un caz specific, un bărbat în vârstă de 50 de ani din Constanța, care este tată a doi copii, a trebuit să-și declare falimentul personal prin intermediul unei sentințe judecătorești, deoarece nu a mai reușit să-și achite creditele. Acesta a recurs la împrumuturi bancare de zece ori pentru a-și susține afacerea. Ulterior, a cerut ajutor financiar și de la prieteni, ajungând la o datorie totală de peste 60.000 de lei.
„Eram înglodat în datorii. Multe și sume mari la mulți creditori, firme de recuperări. S-au verificat creditele, s-au verificat bunurile și s-a dat descărcarea de creanțe”, a explicat tatăl.
Anul trecut, 88 de persoane au urmat aceeași procedură ca și bărbatul din Constanța, declarându-și insolvența personală, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anul precedent. Până în prezent, din cele 88 de dosare, 63 au fost aprobate. De asemenea, numărul celor care au cerut consiliere în acest sens a crescut de patru ori, ajungând la peste 800 în 2021. Suma de 12 milioane de lei a fost cea mai mare solicitare înregistrată până în prezent.
Cum decurge procesul falimentului personal
Ruxandra Badea, director Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice, ANPC, a declarat că „Cele mai multe cereri sunt depuse de către persoane care nu își mai pot plăti ratele la bănci, la diferite IFN-uri”.
Persoanele care au datorii la instituții publice, alte persoane sau furnizori de servicii au dreptul să își ceară insolvența, depunând solicitarea la Protecția Consumatorului. Procedura de analiză a dosarului ar trebui să dureze în jur de 30 de zile, timp în care solicitantul trebuie să aducă o serie de documente. O comisie analizează ulterior dosarul și decide dacă acesta va fi aprobat sau respins.
Dacă cererea de insolvență este aprobată, atunci urmează procedura efectivă. Există trei tipuri de proceduri, în funcție de situația fiecărei persoane. Primul tip implică un plan de rambursare, al doilea implică lichidarea unor active ale persoanei care solicită insolvența, iar al treilea este destinat exclusiv pensionarilor.
Bogdan Blaj, un avocat, spune că „Cel mai important efect al procedurii insolvenței persoanei fizice ar fi suspendarea tuturor măsurilor de executare silită. Pe parcursul derulării procedurii, nu mai curg nici dobânzile, penalitățile și majorările de întârziere aferente obligației principale de plată”.
Numărul persoanelor care declară faliment personal este încă mic
Chiar dacă Legea falimentului personal a fost introdusă în 2018, numărul persoanelor care aplică pentru această procedură este încă redus.
Economistul Lucian Fanea a explicat că „Unul din motive ar fi pragul pentru care o persoană poate să își ceară falimentul personal. Care anul acesta acest prag este de 45.000 de lei. Aceasta înseamnă că o persoană poate să ceară falimentul doar când are datorii mai vechi de 90 de zile peste 45.000 de lei, ceea ce este o sumă destul de mare”.
Există anumite persoane care nu pot solicita falimentul personal conform legii, cum ar fi cele condamnate definitiv pentru evaziune fiscală sau infracțiuni contra patrimoniului, cei care sunt în stare aptă de muncă dar nu caută un loc de muncă sau persoanele concediate din motive imputabile în ultimii 2 ani, relatează ȘtirileProTV.
