Cu câteva ore înainte de venirea în România a președintelui francez Emmanuel Macron la baza militară Mihail Kogălniceanu, au fost surprinse două nave militare rusești patrulând în zona economică exclusivă românească din Marea Neagră.
„Prezența lor nu reprezintă un pericol”, au precizat reprezentanții Ministerului Apărării, chiar dacă s-au aflat foarte aproape de platformele maritime „Uranus” și „Ana”.
Experții militari, consultați de știrile PRO TV care au văzut fotografiile cu cele două nave de luptă au spus că acestea dețin armament, inclusiv rachete Kalibr.
În zona economică exclusivă a României la aproximativ 140 de kilometri de țărm sunt poziționate două platforme marine: Uranus și Ana, de unde România tocmai a început extracția de gaze. Potrivit unor surse, ambarcațiunile militare s-au apropiat până la o distanță de aproximativ 11 kilometri față de platforma Uranus.
În fotografiile surprinse se pot observa două nave rusești care nu încalcă nicio reglementare internațională. Chiar și în aceste condiții, el eau stârnit îngrijorarea cetățenilor.
„Din imaginile respective ar rezulta că sunt corvete din clasa BoyanM și sunt în jur de 1.000 de tone. Ele, inițial, au fost concepute mai mult pentru acțiuni la litoral. Au un tun de 100 mm, dar cel mai important e faptul că au la bord opt rachete Kalibr, deci rachetele care sunt deja foarte folosite de Federația Rusă.”, a declarat Constantin Ciorobea, fost adjunct șef al Forțelor Navale Române.
Prezența navelor rusești monitorizată permanent de oficialii Apărării
Rachetele Kalibr pot lovi ținte aflat la 500 de km în interiorul teritoriului ucrainean chiar din regiunea în care s-au aflat în aceste zile navele. Statutul de zonă economică exclusivă, conform reglementărilor internaționale, îi conferă României doar dreptul de a exploata resursele aflate în regiunea respectivă. Asta Asta înseamnă că orice navă din lume are dreptul de a naviga în acele ape oricând, fără să fie nevoie de vreo aprobare din partea României. Navele militare rusești au fost văzute mereu acolo de la izbucnirea războiului.
Virgil Bălăceanu, fostul comandant al Brigăzii multinaționale SEEBRIG a spus că „Este mai mult un gen de testare. Nicidecum nu reprezintă o amenințare, în mod sigur, navele respective sunt monitorizate de către sistemele de supraveghere și cercetare ale româniei și ale celorlalte state NATO din Marea Neagră, precum și de către centrul operațional al NATO”.
„Prezența lor este monitorizată, permanent se știe, bănuiesc, în ce poziție se află și dacă au vreo intenție agresivă se va răspunde”, a adăugat Constantin Ciorobea, fost adjunct șef al Forțelor Navale Române.
Reprezentanți Ministerului Apărări Naționale nu au făcut niciun comentariu referitor la prezența din aceste zile a navelor rusești în apropiere de obiectivele economice românești din Marea Neagră. Ei au precizat, însă, că nu sunt văzute ca un potențial pericol.
În zona românească au mai fost văzute și alte ambarcațiuni ce aparțineau Rusiei. Unsprezece nave militare românești și două elicoptere Puma au zilnic, prin rotație, misiuni de cercetare în Marea Neagră și la gurile de vărsare ale Dunării. Aceste nave asigură securitatea granițelor maritime ale României, în zonele teritoriale, conform declarațiilor Forțelor Navale Române într-un comunicat.
„Spaţiul naval (maritim şi fluvial) al ţării noastre este monitorizat, permanent, de navele militare şi de structuri specializate ale Forţelor Navale Române, în colaborare cu alte instituţii care fac parte din sistemul de Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. După atacarea Ucrainei de către Federaţia Rusă şi declanşarea războiului la graniţele României, conducerea Statului Major al Forţelor Navale a dispus măsuri suplimentare de întărire a vigilenţei şi de supraveghere a zonei maritime şi fluviale din responsabilitatea Forţelor Navale Române. După începerea agresiunii armate a Rusiei în Ucraina, la data de 24 februarie, 11 nave militare româneşti şi două elicoptere Puma Naval desfăşoară, zilnic, prin rotaţie, misiuni de cercetare, pe mare şi la gurile Dunării, într-un spaţiu maritim de aproximativ 30 000 km², pentru a asigura securitatea graniţelor maritime ale ţării noastre, în zona mării teritoriale a României, precum şi pentru a asigura siguranţa desfăşurării activităţilor economice în zona platformelor petroliere şi a infrastructurii critice din Zona Contiguă şi Zona Economică Exclusivă a ţării noastre în Marea Neagră.”, au transmis oficialii.
