Din păcate, hărțuirea psihologică a salariaților este un fenomen extrem de des întâlnit în cadrul companiilor din România. Angajatorii nu de puține ori aleg să închidă ochii la astfel de comportamente hărțuitoare sau chiar recurg ei înșiși la acțiuni de hărțuire morală, în încercarea de a determina anumiți salariați „să-și dea demisia”.
În cursul anului 2020 fenomenul de hărțuire morală la locul de muncă a primit și o bine așteptată reglementare legală, prin adoptarea Legii 167/2020.
Prin hărțuire morală la locul de muncă se înțelege orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
Orice comportament care prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru, este considerat hărțuire morală la locul de muncă. Inclusiv stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hârțuirii morale la locul de muncă.
Pentru a putea discuta însă de o hărțuire morală la locul de muncă, este necesar ca comportamentul/limbajul sau gesturile în cauză să fie unele repetate și sistematice. Hărțuirea morală presupune așadar un comportament intenționat, caracterizat prin săvârșirea de fapte de hărțuire în mod repetat sau continuu, pe o durată îndelungată de timp.
Poate fi considerată hărțuire la locul de muncă adoptarea a cel puțin unuia dintre comportamentele de mai jos:
a) Acțiuni vizând împiedicarea victimei de a se exprima:
Obligațiile angajatorului în cazuri de hărțuire morală la locul de muncă
Angajatorul are obligația de a lua toate măsurile necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă – nerespectarea acestei obligații constituie contravenție si se sancționează cu amenda cuprinsă între 30.000 lei – 50.000 lei, aplicată de Consiliul National pentru Combaterea Discriminării.
Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă – nerespectarea acestei obligații constituie contravenție si se sancționează cu amenda cuprinsă între 50.000 lei – 200.000 lei, aplicată de Consiliul National pentru Combaterea Discriminării.
Angajatorul este obligat să ia masuri concrete pentru prevenirea și combaterea actelor de hărțuire morală la locul de muncă prin adaptarea regulamentului intern în acest sens și adoptarea de politici antihărțuire.
Salariatul care săvârșește acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității unui alt angajat poate fi sancționat contravențional de Consiliul National pentru Combaterea Discriminării cu o amendă situată între 10.000 lei – 15.000 lei.
Separat de sancțiunea aplicată de Consiliul National pentru Combaterea Discriminării, salariatul hărțuitor poate fi sancționat disciplinar de angajator, în conformitate cu prevederile legii și cu regulamentul intern.
Pe lângă sesizările adresate Consiliului National pentru Combaterea Discriminării în vederea sancționării contravenționale a salariatului care a săvârșit actele de hărțuire morală și/sau a angajatorului pentru neluarea măsurilor în vederea prevenirii și combaterii hărțuirii la locul de muncă, salariatul se mai poate adresa și instanței de judecată cu o cerere în despăgubiri.
Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii:
Angajatul victimă a hărțuirii morale la locul de muncă trebuie să dovedească însă elementele de fapt ale hărțuirii morale. Ce înseamnă mai exact acest lucru? Salariatul va trebui să aducă probe prin care să arate ce s-a întâmplat, respectiv să demonstreze acțiunile repetate de hărțuire la care a fost supus (exemple de probe admise în astfel de procese: martori, înregistrări audio/video, înscrisuri, convorbiri whatsapp, e-mailuri, etc).
Primul pas pe care trebuie să-l facă salariații care se lovesc de astfel de comportamente hărțuitoare, este să informeze departamentul de resurse umane sau superiorii direcți (de preferat în scris), cu privire la acțiunile de hărțuire la care sunt supuși.
!Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.
Angajatorii care au fost informați cu privire la faptele de hărțuire morală săvârșite la locul de muncă, trebuie să ia de urgență măsuri, să cerceteze situația și să sancționeze persoanele vinovate de astfel de comportamente, în conformitate cu politica antihărțuire adoptată prin regulamentul intern.
În situația în care angajatorii informați cu privire la acțiunile de hărțuire nu iau nicio măsură pentru combaterea actelor de hărțuire reclamate, salariații în cauză se pot adresa cu o sesizare către Consiliul National pentru Combaterea Discriminării și/sau cu o cerere de despăgubiri adresată instanței de judecată competente.
Dinu Maria Cristina, avocatul titular al Cabinetului Dinulawyers și membru în cadrul Baroului București, are o experiență de peste 10 ani în domeniul juridic. În tot acest timp a acordat consultanță, a reprezentat și asistat cu succes în fața instanțelor de judecată, atât persoane fizice cât și persoane juridice, în litigii de drept civil, dreptul familiei, contencios administrativ, recuperări creanțe, executări silite, insolvență, achiziții publice și dreptul muncii.
Începând cu anul 2021, Dinu Maria Cristina a obținut calitatea de practician în insolvență definitiv, fiind membru al Uniunii Practicienilor în Insolvență din România și titular al Cabinetul Individual de Insolvență Dinu Maria Cristina.
Dacă Donald Trump va câștiga un al doilea mandat la Casa Albă în noiembrie, NATO…
Vor apărea noi schimbări pentru prețurile ce sunt afișate în supermarketuri. Acestea vor trebui să…
Ultima recalculare a pensiilor a avut loc în urmă cu 14 ani, în anul 2010.…
Oficialii de la Ministerul Muncii au vorbit despre criteriile pentru formula salariului minim brut pe…
Nu putem să nu ne întrebăm de ce Turcia, care de 75 de ani are…
Cetățenii ce au primit din partea statului vouchere de energie își pot extrage banii de…
This website uses cookies.